| Un material de Carmen Corbu |
Asociații și proiecte culturale care, prin valoare adăugată propusă și pentru impactul social obținut, produc artă, educație, empatie și coeziune în România.
____________________
Asociația Amural, pentru proiectul „Brașov Underground Museum – artă digitală. Proiect pilot în configurarea Parcului Cultural După Ziduri” – Premiul pentru ACTIVARE CULTURALĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC. Premiul se acordă unei inițiative ce activează participativ memoria colectivă și valorizează identitatea locului.
„Brașov Underground Museum a fost un proiect pilot pentru ceea ce se dorea primul muzeu dedicat artelor new media (arte ce folosesc tehnologia) din România. Desfășurată în galeriile abandonate din zona După Ziduri, expoziția a adunat 14 artiști și alți 3 elevi ai Liceului de Arte Brașov ce au expus în timpul sezonului cald în subteran, conturând astfel un nou și inedit spațiu cultural în zona istorică a Brașovului.
Beneficiile proiectului au fost multiple – un nou spațiu expozițional și de experiment artistic, crearea de conținut atractiv pentru turiști, conectarea Brașovului la trendurile culturale occidentale, atragerea unui public tânăr și activ în turismul local, crearea unei imagini actuale a orașului Brașov, angajarea de tehnicieni, ghizi și artiști din Brașov.
În cele 2 luni de funcționare 4.368 de vizitatori au plătit bilet de acces (10 sau 20 de lei în funcție de vârstă) și peste 5.000 au vizitat gratuit muzeul în cele 4 zile ale Amural Festival Vizual, Noaptea Albă a Galeriilor și la vernisaj. Biletele au fost fiscalizate conform legii și Asociația a plătit impozit pentru aceste încasări.
Din păcate, deși am fost cei care au propus public introducerea galeriilor în spațiul public, deși am realizat planuri, măsurători și soluții de integrare în țesutul urban, deși am adus finanțarea necesară primei ediții, deși am realizat cercetări istorice pentru a afla trecutul galeriilor, deși am atras parteneri culturali și privați în proiect, deși am investit resursele organizației în funcționarea spațiului și am angajat tineri brașoveni, politicienii locali și funcționarii Primăriei Brașov au închis spațiul. Iar asta s-a întâmplat fără a ține cont de eforturile depuse și de realitățile sociale și culturale din oraș, și fără a fi deschiși către orice soluție propusă pentru ca spațiul să funcționeze în condiții legale și optime.”
(sursa: pagina de Facebook Amural)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru ACTIVARE CULTURALĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC:
Asociația Antistatic, pentru proiectul Străzi cu renume (București)
Asociația Citizenit, pentru proiectul Laborator intraurban. Spații interculturale (Arad)
Asociația DELAZERO, pentru proiectul Festivalul de Dans Contemporan ”Connect”, ediția I (Craiova)
Asociația MiniREACTOR, pentru proiectul re.adapt (Cluj Napoca)
____________________
Asociația Q-Arts, pentru proiectul „Muzeul Abandonului. Muzeu forum digital și participativ” – Premiul pentru INCLUZIUNE SOCIALĂ ȘI DIALOG INTERCULTURAL. Premiul se acordă pentru o inițiativă culturală care a implicat grupuri minoritare și/sau categorii defavorizate.
„Chiar de la începutul proiectului am avut parte de acest impact emoțional direct. Absolut orice om am contactat, fie pentru a intra în echipa proiectului, fie pentru a participa într-o formă sau alta la construirea acestui muzeu, reacția a fost extrem de intensă… nu de puține ori ni s-a întâmplat ca, spunând doar că facem Muzeul Abandonului, am stârnit lacrimi, deci doar prin numele lui, Muzeul Abandonului este un proiect de comunicare. Este extraordinar și unic, cel puțin din cunoștințele noastre, această situație în care se naște mai întâi o comunitate în jurul unui muzeu și abia apoi se deschide muzeul.
Vocea muzeului nu este o voce justițiară, este o voce memorială. Ne este în continuare greu să căutăm vocea muzeului, pentru că, de fapt, muzeul are foarte multe voci și toate vocile astea se aud și se vor auzi în Muzeul Abandonului.
Oricât a părut în acești 30 de ani că vorbim despre copii abandonați, în realitate această comunitate a rămas invizibilă. În muzeu vom auzi aceste voci neauzite. Pentru ca acest proces colectiv de vindecare să înceapă, pentru ca ei să nu mai fie invizibili, este esențial să existe public. Noi trebuie să fim acolo. Să-i vedem. – Ioana Călinescu, jurnalist, specialist în comunicare, co-fondator al Muzeului Abandonului.
(sursa: https://muzeulabandonului.ro)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru INCLUZIUNE SOCIALĂ ȘI DIALOG INTERCULTURAL:
Asociația Culturală Gabriela Ionescu și Slavomir Popovici, pentru proiectul ART2oo, ediția a II-a (București, Iași, Timișoara)
Asociația LUME BUNĂ, pentru proiectul ROCultural (Sat Piscu – Galați, Sat Corlățel – Mehedinți, Sat Vaideeni – Vâlcea, Sat Faraoanele – Vrancea, Cork – Irlanda și online)
Asociația pentru promovarea artelor contemporane, pentru proiectul Festivalul Internațional de Teatru Rom KATHE, AKANA! (București)
________________________
Asociația Qolony, pentru proiectul „Fusion Artist In Residency” – Premiul pentru ACTIVARE INTERDISCIPLINARĂ. Premiul se acordă unei inițiative care a implicat colaborarea dintre artiști și/sau specialiști din diverse medii și domenii creative sau de cercetare umanistă.
„Fusion:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei. Organizat sub forma unor rezidențe colaborative, Fusion:AIR reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Find out more: https://qolony.eu/fusion-air/”
”Rezidența Fusion:AIR este locul ideal pentru a asista la trierea ideilor, formarea și perfectarea metodelor de cercetare și la impactul pe care îl pot avea acestea când vine vorba de găsirea unor soluții conceptuale și tehnice relevante atât pentru arte cât și pentru științe.” – Floriama Candea, artist, curator al proiectului și președinte Qolony.
Rezidențele de art&science găzduiescși anul acesta, în perioada mai-iunie 2022, 4 artiști extraordinari – Marius Jurca, @Marina Oprea, Livia Greaca, Dorin Cucicov care colaborează cu oamenii de știință și care vor crea lucrări artistice ce vor fi expuse la MNȚRplusC în luna septembrie a acestui an. ”
Celelalte nominalizări la Premiul pentru ACTIVARE INTERDISCIPLINARĂ:
Asociația HEARTH, pentru proiectul Festivalul Scrisorilor – Ediția I (București)
Asociația OV05, pentru proiectul Solitare Solidare – Experiențe ale maternității în pandemie (București și online)
Asociația Trib’Art, pentru proiectul Compas Orchestral-Romanian Chamber Orchestra (Timișoara, Sibiu, București)
______________________
Asociația PostModernism Museum, pentru proiectul „15 retrospective digitale ale artei contemporane românești 1990-2020” – Premiul pentru COMUNICARE ȘI MEDIERE CULTURALĂ. Premiul se acordă unui proiect care a vizat promovarea rolului culturii în modelarea societății, formarea de noi categorii de public și/sau dezvoltarea de audiențe.
„Scopul proiectului „15 retrospective digitale ale artei contemporane românești 1990-2020” este realizarea unei cercetări extensive pusă la dispoziție online, care conține:
*Un inventar exhaustiv al manifestărilor expoziționale de artă românească cât și participările artiștilor români la expoziții la simpozioane sau tabere de creație, cât și premii obținute la manifestările artistice de după 1990.
*Perspective plurivalente asupra acestei perioade retrospective realizate prin interviuri video propuse cu istorici de artă invitați.
(sursa: https://www.postmodernism.ro)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru COMUNICARE ȘI MEDIERE CULTURALĂ:
Asociația Animest, pentru proiectul Academia Minimest (online)
Asociația culturală și ecologică SEPALE, pentru proiectul Apocalipsa elefantului alb (Timișoara, Arad, Viena)
Asociația Culturală Yorick, pentru proiectul Nu s-a întâmplat nimic – spectacol după un text colectiv pe tema #metoo (Tg. Mureș)
Fundația MARe/Muzeul de Artă Recentă, pentru proiectul Fabrica de sens (București)
____________________
Asociația VÁRÓTEREM PROJEKT, pentru proiectul „Pe patru roți”, ediția a II-a – Premiul pentru ADRESAREA CĂTRE PUBLICUL TÂNĂR CU ACCES LIMITAT LA CULTURĂ. Premiul se acordă unei organizații care a derulat proiecte culturale în zone cu infrastructură culturală precară, cu alocări bugetare pentru cultură mici, cu un consum cultural redus și cu un sector cultural non-profit slab dezvoltat.
„Ne bucurăm pentru această nominalizare în special pentru că anul trecut, în plină pandemie a fost o provocare serioasă să organizăm acele spectacole și să îndeplinim angajamentul nostru din proiect. Totuși am reușit să ajungem cu specatolele noastre educaționale, pentru copii și tineret în majoritatea localităților și instituțiilor propuse.
E o plăcere să citim lista nominalizărilor, și ne dă speranță văzând, că în ciuda problemelor cronice financiare și de infrastructură, organizațiile mici din țară trăiesc și râmân eficiente.”
(sursa: pagina de Facebook Váróterem Projekt )
Celelalte nominalizări la Premiul pentru ADRESAREA CĂTRE PUBLICUL TÂNĂR CU ACCES LIMITAT LA CULTURĂ:
Asociația culturală ISVOR, pentru proiectul Carnavalul Animalelor (București, satele Popești, Muereasca de Sus, Sălătrucel, Ulmetu, Bodești, Budești, Stoenești, Mălaia, online)
Asociația Frilensăr.ro, , pentru proiectul Viitorul continuu (Târgu Neamț, Pipirig, Gherăești, Ceahlău, Tașca, Pângărați, Poiana Teiului, Bălțătești, Timișești, Urecheni, Bicazu Ardelean, Oglinzi – jud. Neamț, București, Bârlad, Darabani, Eforie, Piatra Neamț)
______________________
Asociația Sfera Timișoarei, pentru proiectul „eLibrăria – Lecția de română” – Premiul pentru PROMOVAREA CULTURII SCRISE. Premiul se acordă proiectelor menite să stimuleze apetitul pentru lectură, pentru explorarea, înțelegerea și interpretarea textului scris.
„Prin proiectul eLibrăria am realizat o biblioteca digitală care cuprinde 60 de cărți audio recomandate în programa școlară pentru liceu și 10 lecții de română coordonate de scriitori și profesori de elită și publicate în format video.
Cărțile audio și lecțiile video sunt o alternativă pentru comunitatea elevilor nevăzători și pentru comunitatea elevilor cu deficiențe de auz, pentru care platforma oferă interpretarea fiecărei lecții în limbajul semnelor.
Mulțumim elevilor voluntari, tuturor oamenilor minunați și partenerilor noștri pentru contribuția valoroasă la realizarea acestui proiect — Adriana Babeți, Mihaela Tilincă, Marcel Tolcea, Brîndușa Armanca, Sorina Jecza, Robert Șerban, Bogdan Rața, Alina Cristescu, Angela Mate, Mona și Sorin Szucsik.”
„Anul acesta eLibrãria aduce pe lângă lecțiile de română și operele literare românești in format audio, o noua componenta realizată in întregime de elevii voluntari ai Asociației Sfera Timișoarei.”
(sursa: pagina de Facebook Sfera Timisoarei )
Celelalte nominalizări la Premiul pentru PROMOVAREA CULTURII SCRISE:
Asociația culturală VIS-A-VIS, pentru proiectul Școala de lectură Lege et Impera (online – Brăila, Blaj, Deva, Huși, Petrila, Sibiu, București)
Asociația pentru CREATIVITATE, pentru proiectul Povești desenate (Chitila, Ilfov)
Asociația Școala de Valori, pentru proiectul Jurnalul Adolescentului Tech (online)
DE BASM – Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți, pentru proiectul Caravana De Basm în Oltenia de sub munte (Comunele Vlădești, Pietrari, Valea Mare, Popești, jud. Vâlcea)
______________________
Asociația SOLIDART, pentru proiectul „Homo Videns” – TURNUL #următorulnivel – Premiul pentru SOLUȚII INOVATOARE ÎN PROMOVAREA PATRIMONIULUI. Premiul se acordă pentru contribuția la promovarea patrimoniului cultural prin activarea creației contemporane, a noilor medii și/sau prin activarea participativă.
„Homo Videns este o provocare în toate direcțiile, se află la granița dintre teatru și film, și aduce (din câte știm noi) primul spectacol de teatru – film în format VR 360° din Timișoara.
Spectacolul TURNUL #următorul nivel, rezultatul proiectului Homo Videns, îi permite spectatorului să facă parte din poveste și oferă o simulare a realității atât de reușită încât spectatorul va simți că este prezent în spațiu, atâta timp cât folosește o pereche de ochelari VR pe durata vizionării. În același timp, producția poate fi accesată și în varianta simplă de 360°. Ambele versiuni oferă o experiență inedită, un spectacol de teatru – film cu un grad ridicat de imersiune.
Un alt element nou al proiectului este spațiul de joc/filmare. Scenele sunt filmate în Turnul de Apă din Iosefin, un viitor spațiu cultural care va servi și ca loc de proiecție pentru spectacol.
TURNUL #următorul nivel este inspirat din realitatea actuală din România și transmite un mesaj umanist. În spectacolul de teatru – film, șase personaje, împreună cu spectatorul, se trezesc într-un spațiu necunoscut, care ulterior se dovedește a fi Purgatoriul. În urma interacțiunilor tensionate, personajele vor concluziona că nu pot face altceva decât să lucreze împreună, indiferent de credințele personale, sau de nivelul de educație al fiecăruia.
Homo Videns este un proiect de cercetare artistică realizat de teatrul Basca împreună cu Stageon, cu ajutorul unui mediu tehnologic puțin explorat până în prezent în teatru. Proiectul este gândit exclusiv pentru mediul digital și pentru a fi ușor de instalat în cadrul unor evenimente ce pot fi asociate tematic cu spectacolul. Scopul proiectului este realizarea unui text și a unui spectacol experimental de calitate, aflat la intersecția dintre teatru și film. Vom cerceta interacțiuni dintre oameni foarte diferiți, care trăiesc în „bulele” lor de cunoaștere, puternic influențate de media, mai mult sau mai puțin „sălbăticiți” de această pandemie, și vom încerca să aflăm cum ar putea să decurgă aceste interacţiuni într-o situație limită.”
(sursa: https://basca.tm.ro)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru SOLUȚII INOVATOARE ÎN PROMOVAREA PATRIMONIULUI:
Asociația „Centrul Cultural pentru Imagine și Sunet”, pentru proiectul Short Sounds: Silent Romanian Documentary (București/Timișoara/online)
Asociația pentru cultură și arte Arbor, pentru proiectul RoART goes virtual (online)
___________________
Asociația MONUMENTUM, pentru proiectul „Salvând cultura celuilalt” – Premiul pentru ACTIVAREA PATRIMONIULUI IMATERIAL. Premiul se acordă unei inițiative care a adus în actualitate și a făcut relevant pentru societatea contemporană patrimoniul imaterial, punându-i în valoare resursele identitare.
„Proiectul Salvând cultura celuilalt, inițiat în 2021 de Asociația Monumentum, pleacă de la experiența de peste 20 de ani a colecționarului Eugen Vaida care, bătând satele de pe Valea Hârtibaciului și Țara Oltului, a achiziționat de la comunitățile rome peste 100 de ii cu altiță. Romii au salvat elemente ale culturii românești abandonate din diferite motive de către proprii ei făuritori iar în momentul de față multe dintre femeile rome păstrează încă cu fală între 10 și 30 de ii de proveniență românească.
Din păcate și în rândul acestor comunități iile se pierd fiind abandonate de tinerele generații care aleg ia de “Argheș” (Argeș), acestea din urmă având o ornamentică mai bogată.
(sursa: https://issuu.com/asociatiamonumentum/docs/scc_issuu)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru ACTIVAREA PATRIMONIULUI IMATERIAL:
Asociația ACCES Călărași, pentru proiectul Manual de lăutărie (online, Brezoi – Vâlcea)
Asociația culturală D´A CAMERA, pentru proiectul Povestea primei simfonii (București, online)
___________________
Fundația Art Encounters, cu proiectul „Bienala Art Encounters 2021”– Premiul pentru COOPERARE CULTURALĂ INTERNAȚIONALĂ. Premiul se acordă unei inițiative care a activat colaborări și parteneriate internaționale și a prilejuit întâlnirea publicului internațional cu artiști/producții artistice din România.
„Credem că arta joacă un rol cheie în înţelegerea societăţii actuale, întărind comunitatea locală și stimulând idei creative pentru un viitor mai deschis și mai sustenabil.
Viziunea Fundaţiei Art Encounters este să devină un punct de întâlnire pentru oameni, idei, culturi și comunităţi, și să creeze o platformă deschisă pentru arta contemporană în strânsă legătură deopotrivă cu orașul Timișoara și cu scena globală de artă. Publicul este încurajat să exploreze domeniul artei și să devină parte într-un schimb permanent de cunoaștere.
Fundaţia Art Encounters își propune să livreze un model instituţional adaptat nevoilor locale, care este totodată angajat într-o prezenţă susţinută pe scena artei internaţionale. Fondată în 2015 de către Ovidiu Șandor, colecţionar de artă și antreprenor din Timișoara, Fundaţia Art Encounters este o iniţiativă care își propune să crească și să sprijine dezvoltarea artei contemporane din România. Misiunea ei esenţială are la bază aspiraţia de a hrăni dialogul, cunoașterea, cercetarea și experimentul.
Intitulată Our Other Us, Bienala Art Encounters 2021 va acorda o atenție specială formelor de conviețuire pe care le putem proiecta, intui și institui astăzi, concentrându-se, de asemenea, asupra transformărilor și derivei care marchează percepția de sine, individuală ori colectivă. Această ediție a Bienalei stă sub semnul oglindirilor și al proiecțiilor pe care le construim cu toții despre noi înșine, despre Celălalt, despre granițe și distanțe, apropieri și contacte, interior și exterior, iar arta contemporană este reflecția cea mai fidelă a acestor dinamici.
(sursa: https://artencounters.ro)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru COOPERARE CULTURALĂ INTERNAȚIONALĂ:
Asociația culturală „NOTES & TIES”, pentru proiectul Cluj International Competition & Masterclasses (online / Cluj Napoca)
Asociația Institutul Prezentului, pentru proiectul Idolul Modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean (București)
Asociația STORYSCAPES, pentru proiectul Human Violins -VR (București / online internațional)
____________________
Asociația TEATRUL.RO, înființată în 2006 (București) – Premiul pentru REZISTENȚĂ PRIN CULTURĂ. Premiul se acordă unei organizații care continuă să-și desfășoare activitatea de peste 10 ani contribuind la configurarea scenei culturale.
„Povești cu tine
Hai să facem un experiment: vino la un spectacol la noi, la teatru, și a doua zi o să-ți vezi cartierul și jobul cu ochi mai îngăduitori și mai buni.
Acordă-ți două ore, după serviciu sau înweekend. Nu o să îți pară rău. La Teatrul Apropo găsești comedie, dramă, teatru-dans, teatru imersiv și senzorial, dar în primul rând vei descoperi povești care sunt și ale tale.
Noi, la Teatrul Apropo, spunem poveștile zilelor noastre. Spectacolele noastre vorbesc despre lucruri la care te-ai gândit și tu. Vei regăsi oameni–personaje, fraze sau idei care te-au amuzat, indignat sau revoltat în viața ta reală, în acest an și în această lume complicată în care ne mișcăm cu toții.
Foarte mult timp, creatorii de teatru s-au amăgit cu iluzia că arta lor poate schimba lumea. Teatrul nu poate schimba lumea. Ceea ce poate face teatrul este însă să ne «curețe », să ne redea pe noi nouă înșine, într-o formă mai bună.
Teatrul ne poate face oameni mai fericiți, mai împliniți.
Te invităm să ne treci pragul.
Apropo, e Teatrul tău.
Teatrul Apropo este un spațiu de creație independent, pentru tinerii artiști, deschis din 2018 în cartierul Pipera, aproape de metrou, în inima corporatistă a orașului. Un spațiu care își propune să ofere dreptul de a experimenta în sens creator, care are ambiția de a produce o breșă în trepidația alergăturii zilnice la și de la munca la birou. Ne dorim să inovăm prin formă, conținut și prin promovarea teatrului contemporan.
Și, pentru a celebra teatrul independent, organizăm anual, încă din 2010, Festivalul Bucharest Fringe, un spațiu al libertății artistice unde sunt aduse în lumina reflectoarelor și puse în valoare cele mai curajoase și inovative performance-uri din zona independentă, din București și din țară.”
(sursa: https://teatrulapropo.ro)
Celelalte nominalizări la Premiul pentru REZISTENȚĂ PRIN CULTURĂ:
Asociația Culturală BIS , 2009, Sibiu
Asociația Da’DeCe, 2011, București
Asociația Jumatatea Plină, 2006, Ploiești
Fundația Calina, 2007, Timișoara
______________
Nominalizările au fost făcute pe baza înscrierilor primite de la organizațiile care au inițiat și realizat proiecte în 2021, de către un juriu compus din: Josef Bartha (Fundația ArtEast), Robert Bălan (Asociația Art No More), Irina Gâdiuță (Asociația O2G), Cristina Modreanu (Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului – ARPAS), Victor Olăhuț (Asociația Cultura’n Șură), Alin Rotariu (Asociația Simultan) – reprezentanți ai premianților din 2020 și Cristina Toma (Muzeul Cărții și Hărților Vechi), invitată conform regulamentului. Nominalizările la categoria „Rezistență prin cultură” au fost făcute pe baza propunerilor membrilor juriului, din lista organizațiilor eligibile care au derulat proiecte cu finanțare AFCN în 2021. (Din Regulamentul AFCN)