Tinereţea – natură sau conjunctură

În urma scandalului declanşat la începutul acestui an de acordarea Premiului „Mihai Eminescu” poetului Gabriel Chifu, preşedintele juriului însărcinat cu administrarea acestei înalte distincţii, Nicolae Manolescu, a acuzat un „război al generaţiilor” „declarat «bătrânilor» de «tineri»”, în fapt de o sfruntată „luptă pentru putere” (Pe când un referendum literar?, România literară, 30 ianuarie a.c., material… Continuă lectura Tinereţea – natură sau conjunctură

Bătrâna corabie şi mateloţii ei

Un editorial foarte frumos şi just în toate părţile lui componente semnează Nicolae Manolescu în România literară din preajma Paştelui (nr. 15-16 din 10 aprilie 2015, şi nu din 2014 cum a observat în paginile revistei cusurgiul ochi de Argus al unui cârcotaş cu orice preţ!). E, din câte se vede, un editorial programatic, articol… Continuă lectura Bătrâna corabie şi mateloţii ei

Premiul Naţional „Mihai Eminescu“ 2014. Filmul evenimentelor

„În 2005, când tocmai fusesem ales secretar al Uniunii Scriitorilor, romanul meu Visul copilului care păşeşte pe zăpadă fără să lase urme a fost nominalizat la Premiile USR. M-am recuzat şi am anunţat că nu candidez la nici un fel de premii pe durata întregului mandat, aşa mi s-a părut moral. Dacă voi mai fi… Continuă lectura Premiul Naţional „Mihai Eminescu“ 2014. Filmul evenimentelor

Un martir…

Cronicar cu ochii-n patru, vigilent şi atent cu tot ce „mişcă“-n lumea literară, tânărul Cosmin Ciotloş nu scapă nicio ocazie de a-i moraliza pedagogic pe, cum zice, „colegii mei“. Nu scapă nici ocazia aniversării zilei de naştere a lui Nicolae Manolescu spre a-i urechea puţin pe „colegii mei“. Îi invită să citească aşa cum trebuie… Continuă lectura Un martir…

Marele canonizator. Nicolae Manolescu 75

Prin naturaleţea discursului s-a remarcat, încă de la primele încercări din anii ’60, critica lui Nicolae Manolescu. Chiar faţă de colegii de generaţie care-i împărtăşeau reacţia la dogmele marxiste, Matei Călinescu sau Eugen Simion, Manolescu manifesta un nonconformism ce trăda intenţia de a lua o întreagă literatură pe cont propriu. Nu în mesajele textelor sale,… Continuă lectura Marele canonizator. Nicolae Manolescu 75

Autoritatea unei instanţe critice. Nicolae Manolescu 75

    Nicolae Manolescu întruchipează azi, în mod clar şi cert, câteva idei definitorii şi linii de forţă ale unei jumătăţi de secol de literatură română. Nu există ambiguităţi sau confuzii legate de numele său în promovarea valorilor din sfera noii modernităţi, într-o perioadă (anii 1960) în care tocmai că o literatură română nouă ieşea… Continuă lectura Autoritatea unei instanţe critice. Nicolae Manolescu 75

Antologia pâinii

Un mic val de nostalgie bate ţărmul României literare. Madlena ce-i suscită amintirile lui Nicolae Manolescu este de tot prozaică: intenţia patronatului de la Rompan „de a reveni la reţeta de pe vremea lui Ceauşescu de fabricare a pâinii, chipurile mai bună decât cea de azi“. Disputa dintre reputatul critic şi Rompan în jurul calităţii… Continuă lectura Antologia pâinii

„Reabilitarea comunismului“, etapa pe ţară

Polemicile care se hrănesc din distorsiuni de interpretare mă enervează pentru că întrevăd imposibilitatea tranşării. E ca la Beckett – Godot nu mai vine şi fiecare rămâne ca înainte, convins de ceea ce credea de la bun început. Cred că argumentul suprem pe care se sprijină replica pe care mi-o dă Radu Vancu pe contributors.ro… Continuă lectura „Reabilitarea comunismului“, etapa pe ţară

Maiorescu, Gherea, Ibrăileanu, revoluţia sexuală şi alte revoluţii…

Într-un număr din Observator cultural apărut în preajma Paştelui, trei tineri critici eminenţi din noua generaţie (revista titrează chiar „Noua critică“!) se apără pe larg şi în chip ofensiv de câteva „acuzaţii“, „nedumeriri“ şi „stupori“ formulate de Nicolae Manolescu în două editoriale unde criticul descoperise, întâi, un Război soft între „tineri“ şi „bătrâni“ (România literară,… Continuă lectura Maiorescu, Gherea, Ibrăileanu, revoluţia sexuală şi alte revoluţii…

G. Călinescu şi „fapta văzută din viitor“

Se vor împlini în curând 115 ani de la naşterea lui G. Călinescu. Nicolae Manolescu scrie undeva: „Olimpianului şi placidului E. Lovinescu îi e dat să joace rolul polemistului, al partizanului, al pionierului; impulsivului şi subiectivului G. Călinescu, rolul celui ce construieşte cu detaşare filosofică sinteza monumentală“. Dar Călinescu, care lucra între 12 şi 15… Continuă lectura G. Călinescu şi „fapta văzută din viitor“