Puţini iubitori ai tenisului îşi mai amintesc astăzi de Nikola Pilici. Pe bună dreptate, întrucâtva. Croatul cu serviciu de oţel nu a fost un campion de legendă. El a fost semifinalist la Wimbledon în 1967,… Citește mai mult »Pilici, momentul zero al ATP-ului
Într-un text celebru, intitulat Cei care aduc groaza. Eseu despre perdantul radical, poetul german Hans Magnus Enzensberger atrăgea convingător atenţia asupra eficienţei terorismului islamist, dar şi asupra lipsei de perspectivă a celor care iubesc atât… Citește mai mult »Tenis şi extremism religios
Ticurile, ritualurile nevrotice şi bizareriile sistematizate fac parte din comportamentul normal al jucătorilor de tenis. Agassi avea dreptate când spunea că tenisul e atât de dificil exact din pricina imensei solitudini la care sportivul este… Citește mai mult »Ticurile unui supravieţuitor
Privită din tribună, lumea jucătorului de tenis arată ciudat. Dincolo de faimă, talent şi valoare, ceea ce se oferă privirii curioase a publicului este adeseori o gamă largă de gesturi mai mult sau mai puţin… Citește mai mult »Bizarerii şi ticuri pe teren
Nu sunt prea multe de spus despre pasiunea securiştilor pentru tenis. În România, cel puţin, un anume „dom’ Colonel”, personaj sinistru, rudimentar şi fanfaron, era celebru datorită interjecţiilor şi urletelor pe care le slobozea când… Citește mai mult »Sub acoperire – tenis şi spionaj
Îngenunchiat pe zgura din sanctuarul Philippe Chatrier, domnul Crăciun sau, dacă doriţi, pentru conformitate, señor Nadal, îşi cuprinde ţeasta între mâini. Capul i se lasă uşor într-o parte, iar umerii prind un ritm zguduitor, de… Citește mai mult »Anteu din Manacor sau mistica solară a prafului ocru
După treizeci şi patru de ani de ani, un român a fost din nou în finală la Roland Garros. De fapt, o româncă, o membră a comunităţii machedone din România, este cea care a izbutit… Citește mai mult »Roland Garros, clipe de magie
Dacă Björn Borg a fost considerat drept primul star al tenisului şi cel dint#i jucător care a iniţiat mondenitatea în sportul alb, nu e mai puţin adevărat că „ursul“ suedez avea să treacă, pe bună… Citește mai mult »Frumos ca un zeu, flămând ca un sclav
Patrick Proisy a jucat împotriva lui Ilie Năstase. Ca oricare alt contemporan şi coleg de circuit cu Nasty, francezul a aflat pe propria-i piele ce înseamnă atât talentul de prestidigitator al românului, cât şi răbufnirile… Citește mai mult »Diavolul şi geniul într-o singură făptură
Patrick Proisy crede că doar personalitatea polivalentă a lui Arthur Ashe i-a conferit acestuia tăria de a evolua în registre diferite, cum sunt arena sportivă şi cadrul luptei civice. O dimensiune nu a anulat-o pe… Citește mai mult »Ashe, ultimul învingător