Filosofie pop
Din punct de vedere constitutional, aproape toti romanii, inclusiv politicienii si judecatorii, suntem declarati analfabeti. Acesta este pe scurt mesajul transmis prin infiintarea unei Curti Constitutionale. Altfel formulat: avem o Constitutie, un text de lege sfant ca Biblia pentru o natiune. Dar ea trebuie citita, ca Torra, numai de catre cei care pot decide prin interpretare ce scrie si ce nu scrie în ea.
Curtea Constitutionala nu este o inventie romaneasca. Toate statele au asemenea instante supreme care îsi pot da cu parerea asupra Constitutiei. În America Amendamentele sunt asemenea surse de drept constitutional stabilite în instanta, în procese contra textului suprem. Curti constitutionale gasim si în statele germane, cu aceeasi mentiune ca membrii sunt juristi de cariera, promovati prin mecanisme profesionale, nu pe suport politic. În Austria organismul similar este o institutie cu optzeci de functionari, dintre care doar unul este politician.
Nici macar asta nu au inventat romanii: CC controlata politic. De fapt, sistemul romanesc este un calc nefericit, simplificat si mai nefericit, al institutiei similare franceze. Nefericit pentru ca pune prea mare accent pe numirea politica. În fapt, toti membrii sunt numiti politic de catre cele doua camere ale Parlamentului si Presedinte, pe o durata de noua ani, deci dubla fata de un mandat legislativ. Membrii sunt desemnati în cascada, cate trei la trei ani. Rezultanta este ca peste sase ani în CC majoritatea o vor avea judecatorii numiti de puterea de azi, desi majoritatea politica se va fi schimbat pana atunci. La fel, pana anul trecut, majoritatea o aveau judecatorii numiti în urma cu sase ani, de catre PSD care, desi a pierdut puterea înca din 2004, a controlat CC pana în 2010. CC devine astfel un Parlament rezidual în care sunt reprezentate pana la noua ani partide iesite din jocul puterii. Aceasta este o criza politica „la pachet“ întrucat CC se manifesta, în practica (dincolo de prevederea strict teoretica a independentei politice a judecatorilor) ca o obstructie permanenta a deciziei parlamentare – daca reflecta o realitate politica desueta – sau ca un mecanism de validare automata a legilor guvernului –, daca membrii CC sunt numiti recent.
Problema este ca „interpretii“ de la CC nu citesc doar Constitutia, ci si alte surse, precum sentinte ale tribunalelor internationale, tratate internationale sau legi interne care sunt uneori contradictorii. Asftel ca orice decizie a CC poate fi argumentata cu surse; chiar si deciziile contradictorii pe spete similare sau lipsa de decizie, ca în cazul suspendarii lui Basescu. Constitutia, la randul ei, este alterata fara a trece prin Constituanta sau printr-un referendum, iar partidele folosesc Curtea doar ca pe un soldat din razboiul total de pe campul politic.
Din fericire (!), Curtea chiar obisnuieste sa-si atace deciziile anterioare, astfel încat Constitutia nu a fost înca modificata ireversibil de trecerea ei pe sub ciocanul judecatorilor supremi.