| Imagine copertă: Expoziția interactivă RELATOPIA, Asociația VAR Cultural, octombrie 2025 |
SOCIETATE
3+1 propoziții despre terminarea intempestivă
a interimatului lui Radu Nica la Metropolis
- Performanța directoratului lui Radu Nica este indubitabilă – Metropolis a devenit dintr-o clădire de pe Eminescu un reper artistic al Bucureștiului.
2. Acuzațiile contra sa (unele) sunt grave – dacă nu sunt inventate.
3. Nu pe Facebook se judecă nici asemenea acuzații – iar o reacție de pe rețelele sociale nu poate fundamenta decizia înlocuirii unui manager cultural.
+1: Interimatele în instituțiile culturale finanțate de stat au devenit regula – iar aceasta este o regulă nocivă și o încălcare flagrantă a legii, predispune la abuz administrativ, perpetuează practica ingerinței politice în orice entitate publică și, în mod esențial, ruinează capacitatea oricărui manager de a stabili și realiza planuri consistente, solide, multianuale.
TEME ÎN DEZBATERE
Despre cercetare, finanțare și pseudoștiință
Ultimele date Eurostat confirmă subfinanțarea cronică a cercetării în România și decalajul major față de standardele europene. Țara noastră ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru cercetare și dezvoltare în 2024, cu doar 19,1 euro pe cap de locuitor – de două ori mai puțin decât penultima clasată, Bulgaria (38,3 euro), și de aproximativ 15 ori mai puțin decât media UE – 284,7 euro.
| Autor: CORINA TARAȘ-LUNGU |
TEME ÎN DEZBATERE
Cercetarea românească: stăm rău, dar mai bine
România a încercat (și în bună măsură a reușit) o recuperare a întârzierilor din hardware-ul infrastructurilor sociale, neglijând cronic software-ul social. Activitățile de cercetare-dezvoltare, industriile creative, educația și cultura au fost proiectate în imaginea publică ca un lux nenecesar, care poate fi amânat sau neglijat. Ele, însă, reprezintă cheia dezvoltării sociale, fără de care infrastructura sau creșterea veniturilor sunt indicatori goliți de sens.
| Autor: CARMEN CORBU |
TEME ÎN DEZBATERE
Imagine: AT&S Europas, via Heute, CC BY 4.0
Geopolitica cercetării: UE pierde teren în fața SUA și a Chinei
Când vorbim despre putere în secolul XXI, ne gândim întâi de toate la armate, la PIB sau la influență diplomatică. Însă sub suprafața acestor percepții, care vin dintr-o lungă tradiție, se află un conflict mai puțin vizibil, dar astăzi cu mult mai relevant: cel din laboratoare și centre de cercetare, unde se decide de fapt cine va domina economia și geopolitica următoarelor decenii. Cercetarea și dezvoltarea nu mai sunt simple instrumente ale puterii de stat – ele au devenit însăși substanța acestei puteri.
| Autor: NICU IULIE |
TEME ÎN DEZBATERE
Bogdan Drugă: „România nu are o componentă privată care să investească în cercetare la modul serios”
„În primul rând suntem slab reprezentați pentru că suntem puțini, în medie avem cam un cercetător la mia de locuitori, un raport extrem de mic, dacă nu cel mai mic din Europa. Apoi, avem o mentalitate care ne încurcă, vrem să facem lucrurile noi între noi, cu puțină deschidere internațională, credem că noi știm mai bine, că stilul nostru e mai bun, că rezolvăm problemele între noi etc. Mai e problema faptului că mulți români din cercetare nu văd neapărat importanța popularizării rezultatelor lor către un public. Sunt cercetători cu rezultate foarte bune pe care nu le comunică, fie li se pare pierdere de timp, fie nu știu cum să facă asta.”
Bogdan Drugă este directorul Institutului de Cercetări Biologice Cluj din 2022, cu studii postdoctorale în Elveția, în cadrul Swiss Federal Institute of Aquatic Science and Technology, și în Germania, în cadrul Technische Universität Darmstadt.
TEME ÎN DEZBATERE
Sergiu Mișcoiu:
„Cred că este o mare oportunitate în zona fondurilor europene pentru cercetare, unde gândirea pe termen mediu și lung încă mai există
„Multe trenuri au fost pierdute, tocmai fiindcă nu a existat o gândire sănătoasă pe termen lung. Configurația mentală a clasei politice românești e bazată pe o contraselecție, încât am ajuns în momentul 2024-2025 la riscul căderii în extremism. Și, din păcate, aceste lucruri afectează întotdeauna bugetul cercetării, care e văzută ca un moft sau ca un demers inutil.”
Sergiu Mișcoiu este profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Deține funcțiile de Director al Centrului pentru Cooperare Internațională și este coordonatorul mai multor proiecte internaționale de cercetare.
CÂMPURI DE EXPERTIZĂ
REMUS PRICOPIE
Compromisul în politică
În limbajul cotidian românesc, el este asociat mai degrabă cu cedarea rușinoasă, cu lipsa de caracter sau cu o soluție necinstită, prin care cineva obține avantaje. (articolul integral)
Partidele KGB
Principalele „porți” prin care Rusia și-a făcut intrarea în politica națională și europeană sunt: (i) partidele politice, (ii) mass-media și (iii) rețelele sociale. (articolul integral)
Prezidențiabilitatea unui președinte
Prezidențiabilitatea nu înseamnă să fii popular sau să ai un talent oratoric ieșit din comun. Nici vârsta, nici aspectul fizic, nici carisma personală nu garantează un asemenea atribut.(articolul integral)
REMUS ȘTEFUREAC
Valorile hibride ale unei societăți contradictorii
Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu. (articolul integral)
NICU ILIE
Istoria încă nu e o știință, punct
Sistemele educaționale naționale sunt concepute pentru a produce identitate națională, nu pentru a produce cunoaștere obiectivă despre trecut. (articolul integral)
ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI
Blockchain-ul estetic: muzică, matematici și democrație
În această rețea distribuită a viitorului artistic, sensul nu se mai impune prin rețete elitiste, ci se confirmă prin votul contribuabilului, al plătitorului de taxe și impozite, ca într-un DAO cultural. (articolul integral)
Muzica clasică în era algoritmilor
Actualitatea muzicii nu se sprijină pe marketing, ci pe ecologia culturală: ea respiră oriunde găsește aer — în sală, pe ecran, în rețele. (articolul integral)
Arhitecturi ale tăcerii: lecția lui Marian Borkowski
Muzica lui Borkowski este „sacră” nu în sens liturgic, ci ontologic. Sacrul, aici, nu trimite la ritual, ci la o tainică ordine interioară a sensului. Fiecare sunet este purtător de intenție, fiecare pauză — o respirație cosmică. (articolul integral)
Codul lui Łukaszewski: Sacralitatea sunetului și vocația universală a formei
Muzica sa se numără printre rarele partituri contemporane care nu doar se aud, ci se simt: ca o atingere interioară, discretă și profundă, a celui care ascultă. (articolul integral)
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Școala și dificultățile ei (sondaj INSCOP)
Începutul fiecărui an școlar readuce în atenția publică provocările sistemului educațional românesc, iar un sondaj recent realizat de INSCOP Research, la comanda Informat.ro, oferă o perspectivă asupra percepțiilor românilor, evidențiind discrepanțe semnificative pe diversele paliere sociale.
Doar 11,6% dintre români consideră emoțiile și stresul elevilor ca fiind o problemă. Însă cei care au trecut recent prin școală sau au copii la începutul ciclurilor educaționale au tendința de a le lua mult mai în serios. Tinerii sub 30 de ani, de exemplu, sunt cei mai îngrijorați. 20% dintre aceștia consideră emoțiile și stresul provocate de școală ca fiind o dificultate. Ei reprezintă grupul social cu cel mai recent contact direct cu școala și, prin urmare, sunt mai conștienți de presiunile actuale.
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Scăderea notorietății lui Enescu: un diagnostic al întregii societăți
Concret, notorietatea lui Enescu a scăzut de la 90,6% în 2013 la 85% în 2025, iar notorietatea festivalului a înregistrat o scădere similară, de la 80,2% la 76,6%. Această diminuare este deosebit de pronunțată în rândul segmentului de vârstă 18-29 de ani, unde cifre devin îngrijorătoare.
Analizând profilul demografic, cele mai relevante disparități sunt în rândul tinerilor:
- 26% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani declară că nu au auzit niciodată de George Enescu.
- 54% dintre tineri nu au auzit de Festivalul George Enescu.
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Cele mai populare modele AI în 2025
Peisajul AI se schimbă extrem de rapid. Principala platformă de monitorizare, Open Router, indică creșteri și scăderi uriașe de la o zi la alta pentru fiecare dintre modele.
Open AI și Google își dispută intens primul loc în topul utilizatorilor de AI. Însă, deși poziția lor pe piață este una extrem de solidă, companiile mai noi Deepseek și X-AI (Grok) au reușit creșteri ale cotei de piață de la (aproape) zeo la numere cu două cifre. În același timp, întreaga piață este într-o expansiune majoră.
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Geopolitica Inteligenței Artificiale Generative: cine conduce în cursa globală în 2025?
Anul 2025 este un moment crucial, în care competiția pentru dezvoltarea celor mai performante și sigure modele va defini nu doar viitorul tehnologiei, ci și echilibrul global de putere. Peisajul geopolitic al inteligenței artificiale este într-o continuă transformare. Modelele lingvistice mari (LLM) nu mai sunt doar algoritmi complecși, ci active strategice care reflectă ambițiile economice și politice ale națiunilor care le dezvoltă. Deși Statele Unite își mențin o poziție puternică, ascensiunea rapidă a Chinei și eforturile de reglementare ale Uniunii Europene conturează o lume multi-polară a AI.
EVOCARE
AUGUSTIN BUZURA
Augustin Buzura este fondatorul Revistei Cultura. Fundația Culturală Augustin Buzura, editorul acestei publicații, a fost înființată în memoria scriitorului.
22
septembrie
1938
| Autor: DANA GAGNIUC-BUZURA |
22 septembrie 1938 – se naște academicianul Augustin Buzura. O informație corectă, importantă și rece.
Eu însă nu o pot privi așa, pentru că dacă el n-ar fi venit în verile copilăriei mele acasă la Berința, nici copilăria mea n-ar fi fost la fel. Mi-l amintesc alegându-și „Condiția umană” a lui Malraux din bibliotecă și pe mine – foarte mică fiind – căutând după plecarea lui să citesc ceva în cartea aceea. N-am înțeles nimic, evident. Dar mi-am dorit. Era o sămânță de vis încă nenăscut…
Mi-ar fi plăcut ca și timpul să aibă mai multă răbdare cu noi, dar el își cunoaște propriile reguli, el știe când și unde să pună semnele de punctuație în povești, în vieți, în dialoguri întâmplate sau neîncepute.
ARHIVA INIȚIATIVELOR CULTURALE INDEPENDENTE
RELATOPIA, un proiect VAR Cultural
O experiență artistică interactivă despre conviețuire
Proiectul RELATOPIA extinde direcția propusă de proiectul Matched Society (care urmărea surprinderea instantaneelor simbolice ale primei întâlniri romantice) către o cartografiere afectivă a cuplului și a modului în care această cartografiere conservă memoria afectivă colectivă.
Metodele de documentare din proiect au avut un caracter participativ, deschizând un dialog atât cu experți din domeniile sociologiei, psihologiei, antropologiei și dreptului, cât și prin includerea mărturiilor obținute în urma unor interviuri de investigație cu reprezentanți ai două generații cu viziuni polarizate. S-a urmărit astfel o reflecție asupra diversității în angajarea publicului, nu doar din perspectivă estetică, ci și socială, etică, critică și empatică, prin împărtășirea de experiențe.
ARHIVA INIȚIATIVELOR CULTURALE INDEPENDENTE
„From Waste to Wonder: Artă și Modă pentru viitor”, un proiect Asociația Elite Art
Sabina Georgescu: „Acesta este efectul a jumătate de secol de marketing axat pe tendințe și nu pe stil personal: oameni care cumpără impulsiv, pentru a fi „în trend” – care dintre ele?, că sunt vreo 16 thread-uri de tendințe concomitent! – și, de fapt, nu știu nimic despre ei înșiși. În primul rând, oamenii ar trebui să se raporteze la ei înșiși, la ce le place cu adevărat și apoi la mediul social. Hainele sunt doar accesorii care ne comunică. Adevărata plusvaloare este personalitatea, propriul spirit. În momentul în care decizi să schimbi unghiul, să te focusezi pe valorile individuale și nu pe acceptarea grupului, atunci îți poți construi stilul personal și vei vedea la cât de multe lucruri vei renunța pentru că nu te reprezentau, de fapt.”
ARTĂ
La finalul Festivalului Enescu 2025
Inovația întâlnește tradiția
Ediția 2025 a marcat și un pas curajos spre viitor prin „Enescu – JTI Immersive Experience”, prima serie de spectacole imersive din istoria festivalului. Găzduită la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, această inițiativă a atras un public divers, dornic să experimenteze muzica într-o formă multisenzorială, în care sunetul s-a întâlnit cu tehnologia digitală.
În același spirit inovator, noua serie „Enescu în Control”, susținută de BRD Groupe Société Générale, a adus festivalul într-un spațiu alternativ, adresându-se unor noi categorii de public într-un sincretism artistic fără precedent.
ARTĂ
Graffiti – regenerare urbană în Sectorul 6 din București
Primăria Sectorului 6 a organizat Streetwise Festival, „un altfel de eveniment marca 6”. Un pasaj abandonat al unei căi ferate dezafectate din prelungirea Parcului Liniei, în zona Lujerului, este recuperat urbanistic și transformat, treptat, într-un spațiu pentru evenimente.
ARTĂ
Metamorfoza carnalității în sculptura lui Mircea Roman
Expoziția personală a lui Mircea Roman de la IOMO Gallery, deschisă pe 11 septembrie și vizibilă până la 11 octombrie 2025, marchează o nouă etapă în evoluția unui dintre cei mai importanți sculptori contemporani români.
Dacă siluetele vag umanoide din sculpturile precedente, iconice, ale lui Mircea Roman erau imediat recognoscibile printr-un hibrid arhaic-modern ce nu necesita explicitare, în această expoziție ele sunt înlocuite cu piese gigantice, nearticulate, care par să fie membre ale operelor precedente sau gross-planuri ale unor forme familiare.
ARTĂ
Expo: „Out of Sight, Out of Mind”
Lucrări de: Raluca Drăghici, Sînziana Georgescu, Irina Cîmpeanu
Out of Sight, Out of Mind reprezintă un proiect în care artistele își propun să abordeze atât picturi, cât și obiecte, colaje sau instalații ce oferă un dialog vizual între simbol, detaliu și memorie.
Deși fiecare artistă își urmează un traseu personal, expoziția construiește un teren comun: interogarea vizibilului și a invizibilului. Fluturele, porumbelul, memoria, toate devin imagini despre fragilitate, persistență și capacitatea artei de a reconfigura ceea ce scapă atenției imediate. (Diana Roman, curator)
ARTĂ
Expo: „16 metri pătrați”
Lucrări de: Dorina Horătău
Curatorul expoziției a fost Ruxandra Demetrescu, istoric de artă și profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Conform textului de prezentare, în expoziție, „momente ale propriei biografii sunt sublimate în etape semnificative ale activității sale artistice, ilustrate prin experimente vizual-hapticem conjugate cu o dimensiune sonoră”.
CAMERA DE ECOU
Înțelepciunea Istoriei: un ghid pentru managerii prezentului
Podcastul „Oameni Informați” de la informat.ro
Cartea lui George Maior propune, pentru a găsi soluții la provocările actuale, o abordare bazată pe studierea modului în care mari gânditori și lideri ai istoriei au gestionat puterea, stabilitatea și conflictele. Dialogul, moderat de gazda podcastului, a explorat teme momentului, de la escaladarea conflictului ruso-ucrainean și războiul informațional, până la rolul României în alianțele internaționale și impactul iminent al inteligenței artificiale. (articolul integral)
Ce demonstrează paradoxul olimpiadelor școlare internaționale?
Un articol în Palladium Magazine/Governance Futurism
Performanța remarcabilă a României la olimpiadele internaționale de știință, unde se clasează frecvent alături de națiuni mult mai mari și mai bogate, contrastează puternic cu rezultatele sale submediocre la evaluări educaționale internaționale precum PISA.
Acest fenomen, care reprezintă un fel de „doping” sistemic, nu se referă la practici neetice, ci la un design unic și extrem de stratificat al sistemului educațional românesc, care cultivă excelența de vârf în detrimentul performanței generale. (articolul integral)
Dezvăluiri fără precedent din interiorul propagandei anti-românești a Moscovei
Jurnalistul Vitalie Cojocari
Jurnalista Natalia Zaharescu de la publicația ZDG din Republica Moldova a reușit să se infiltreze în grupuri de propagandă rusească al căror obiectiv este de a destabiliza Republica Moldova și România. Mesajele primite de ea au fost făcute publice și demonstrează cu acuratețe o acțiune de proporții și extrem de complexă. (articolul integral)
Un detectiv economic în căutarea femeilor căsătorite
Pagina biografică Claudia Goldin pe site-ul Premiilor Nobel
Cercetările Claudiei Goldin demonstrează că istoria economică este, în esență, o muncă de detectiv. Prin tenacitatea sa de a căuta dovezi acolo unde alții nu au făcut-o, ea a rescris istoria economică a secolului XX, oferind o perspectivă esențială asupra provocărilor și progresului femeilor în carieră și familie. Opera sa nu este doar o colecție de date, ci o cronică a transformărilor sociale, culturale și economice care continuă să modeleze lumea de astăzi. (articolul integral)
