China: iasomia cenzurata!

Ne-am obisnuit, in timp, cu tot felul de cenzurari si condamnari (celebra ramâne  aceea a pianului in timpul Revolutiei Culturale) intreprinse in China comunista. De curând, aparatul represiv chinez a identificat un nou si periculos dusman: iasomia.

In ultimele luni, arestarilor de rutina ale disidentilor li s-a adaugat un ordin special al  politiei politice: interdictia cultivarii florii simbol a natiunii, iasomia, si prohibitia comertului cu iasomie, desi nevinovata floare reprezinta, in traditia populara, armonia.
Aceasta ofensiva inversunata a luat populatia pe nepregatite. Dintotdeauna iasomia a inspirat poetii si pictorii chinezi iar cântecele traditionale o evoca extrem de frecvent. Si, totusi, aparent curioasa intiativa a regimului de la Beijing are un substrat. Cam  din a doua saptamâna a lunii februarie, dupa izbucnirea revolutiilor in Africa mediteraneana – care au adoptat floarea de iasomie ca simbol al eliberarii – pe Internetul din China au inceput sa apara numeroase mesaje anonime care chemau la un protest neviolent, impotriva abuzurilor puterii si a lipsei libertatilor umane fundamentale. Mesajele se adresau populatiei Chinei comuniste, ii invitau pe chinezi sa iasa in piete si pe strazi, tacuti, in fiecare duminica, tinind in mâna flori de iasomie. Chemarea a gasit un oarecare ecou la Sanghai si Beijing, dar cele câteva zeci de amatori de iasomie au fost imediat arestati. Ipotetica tentativa a unei revolutii postmaoiste a fost, prin urmare, inabusita din fasa – o noua victorie a comunismului chinez! Iar pentru nefericita iasomie au inceput timpuri dintre cele mai grele in draga ei China. Cuvântul este scos din dictionare, nu poate fi folosit in articole sau carti, e interzis la radio si televiziune. Orice mesaj care contine cuvântul iasomie, scris in caractere chinezesti, e obscurat de catre cenzura.  Mai mult decât atât, faimosul Festival international al Iasomiei care se tine anual vara  in Guangxi a fost suspendat. Ba pâna si un video-cult al partidului, cu Presedintele Hu Jintao cântând populara melodie „Mo Li Hua“ („Adio, frumoasa mea iasomie“) a fost interzis si scos de pe web.
Desi nici un fel de virus revolutionar nu ameninta in mod explicit sa infesteze China, si cu toata cenzura feroce care a impiedicat marea majoritate a populatiei sa stie ca, in alte parti, bunaoara in Extremul Orient si in Africa mediteraneana, fobia puterii corupte si totalitare si-a luat, ca simbol al luptei pentru libertate si drepturi umane, floarea de iasomie,  pentru cei care cultiva sau vând iasomia a inceput o adevarata catastrofa. In primele zile ale lui martie functionarii serviciilor secrete au invadat pietele de flori din toata tara aducând la cunostinta ca iasomia trebuie sa dispara cu desavârsire. Neputând aresta ori trimite o floare la celebra reeducare, s-au gândit pur si simplu sa o aboleasca. Politia a fost atât de persuasiva in ultimele luni incât iasomia a disparut, intr-adevar, de pe piata, a fost eradicata din gradini si sere, ba chiar si „la negru“ pretul ei a scazut simtitor. Cine mai cumpara o floare care nu poate fi purtata pe strada, oferita, expusa? Se pare ca iasomia a facut chiar obiectul unei sedinte secrete a Comitetului Central al Partidului…
Dar toate acestea nu au fost lasate doar la voia intâmplarii, ca niste masuri dure dar, pâna la urma, inexplicabile. Simulând transparenta, cu ocazia recentei reiterari a decretului ce interzice iasomia – floare a revolutiilor care ar fi putut ajunge in mâinile putinilor dizidenti ce mai sunt in libertate – autoritatile au explicat precum ca iasomia a fost contaminata puternic de radiatiile de la Fukushima si contine otravuri letale. In plus, s-a dovedit ca floarea – in ciuda inocentei ei de principiu! – este o arma simbolica a adeptilor lui Falun Gong (secta relegioasa interzisa in China) iar, dupa toate, s-a constatat ca, pur si simplu, nu mai e la moda!
Nici un fel de revolutie, deci, doar zvonuri nefondate… Si totusi, China spune adio iasomiei, in aceasta farsa aproape tragica.
Când un stat sechestreaza o floare, se intelege mai bine de ce un premiat Nobel pentru pace, precum Liu Xiabo, sau un artist arhitect ca Al Weiwei pot sa putrezeasca in puscarie!