canonul.net

Un grup de scriitori tineri – printre ei, IonuT Chiva, Dan Sociu si Catalin Lazurca – a lansat un nou site, www.canonul.net.
Un fel de manifest asumat de grup povesteste cam care ar fi starea de spirit:
„Daca am avut ceva în comun, noi, generatia asta crescuta în 90, mai grungista, a fost un dispret pentru marii scriitori ai timpului nostru, pentru Uniunea lor si pentru mafiotismul mainstreamului literar de atunci.
Nu mai stim exact cum e cu mafiotismul de când ne-am dus pe la casele noastre, credem ca e bine, dar restul în mod sigur e la fel si e bine.
Floarea tinerimii a abandonat spiritul critic care facea ravagii prin baruri odata ce a schimbat masa din bar cu pupitrul de lectura din bar.
Impostura e la locul ei, am intrat în zodia asta hipioata plina de armonie si oameni frumosi, toti suntem oameni frumosi, nu mai e nimeni gresit si nu mai greseste nimeni cu nimic, este supa calduta în care impostura e la ea acasa“.

Poetul Andrei Dobos manifesteaza, la rându-i, în textul „Trezirea, poeti!“:

„Îmi pare rau, dar nu vreau sa fiu un împarat al poetilor. Nu e treaba mea. Nu vreau sa fiu influent sau sa fiu citit de cât mai multi, de altfel, expresiile astea ma dezgusta (…)
Ne-a otravit lacomia, iar lenea ne-a transformat sufletul în laturi caldute. Suntem rapizi, dar ne ascundem în propria noastra viteza. Tehnologia noastra este buna doar pentru promovat evenimente. La care suntem fie cinici, fie mierosi. Inteligenta noastra este bezmetica, simtirea noastra ne distruge, atunci când, din greseala, nu o ascundem.
Cartile noastre devin din ce în ce mai narcisiste si indigeste. Dam interviuri în care întrebarile nu vor cu adevarat sa fie puse, iar raspunsurile nu vor cu adevarat sa fie date. Saptamâna de saptamâna, mergem la aceleasi lansari de carte care seamana tot mai mult cu o voma de condescendenta si vorbarie.
Am vazut poeti buni, ajunsi la vârste onorabile, care pentru o cinzeaca scriu 20 de prefete într-o ora – la absolut orice, despre absolut oricine si în orice conditii.
Am vazut poeti tineri care tin sa se afiseze – oricând, cu oricine si în orice conditii, afisaj sa fie. Sa-mi creasca si mie cota.
Suntem maestri ai eufemismului si ai reciclarii, dar, mai ales, ne complacem sa lucram cu material de mâna a doua si a treia, devenind noi însine material de mâna a doua si a treia.
Sa nu ne miram de ce în România cuvântul poet a ajuns mai degraba ceva de batjocura, ceva foarte lame. Sa nu ne facem iluzii, nimeni nu ia poezia în serios. Începând cu noi însine, pierduti în abstractiuni si narcisisme de doi bani, fara nici o priza la propriul nostru adevar si la adevarul celui de lânga noi.
Ajunge, ajunge în p… mea!“.

Ce s-a publicat pâna acum (29.03.13) pe canonul.net se poate rezuma astfel:
– Ionut Chiva îi ia în râs pe Claudiu Komartin si de Radu Vancu;
– Dan Sociu îi trateaza medieval pe Marius Chivu si Radu Vancu si medieval-renascentist pe Marius Ianus;
– Catalin Lazurca îl frige pe Nicolae Prelipceanu;
– Mihai Dutescu îl tunde & barbiereste pe Teodor Duna;
– HitGirl o trage de par pe Andra Rotaru;
– Rares Moldovan îl sparge pe Marius Conkan;
– Andreea Bogdanovici îi da cu sâc lui George Chiriac;
– Cristina Ispas îl molfaie pe Iulian Tanase, autorul unei carti „care n-ar fi trebuit sa existe“.

O prima problema decurge chiar din lista de mai sus: toate victimele sunt poeti si niciuna dintre victime (poate cu exceptia lui Ianus) nu este propriu-zis „canonica“. Prin asta, însusi conceptul www.canonul.net se reajusteaza cumva în minor.
Apoi, cam jumatate dintre texte sunt departe de a fi de top – prea lungi, prea ineficiente, prea putin ironic-relaxate, prea reductibile la dispozitia psihologica a autorilor, prea canonite.
Asa ca, salutând noul site, îi doresc, daca va vrea sa fie mai mult decât un moft, sa puna fitilul la canon.