Mihai Țopescu și expoziția de la Volta Basel

Funii răsucite și noduri din funii. Lucrări în cărbune pe pânză și sculpturi din bronz. Fragilitate și robustețe. Expoziția realizată de Mihai Țopescu pentru Volta Basel Art Fair aduce în prim plan și simbolurile de pe porțile românești și citate culturale cu caracter universal.

Mihai Țopescu este cunoscut mai ales pentru lucrările sale în sticlă, tehnică pe care a practicat-o peste trei decenii. În ultimii ani a realizat instalații, land-art și intervenții in situ. Proiectele sale de land art au fost expuse și în țară, dar și în spații ca Château de Beloeil, în Belgia, la Lisabona sau la sediul Institutului Cultural Român din Veneția. În momentul de față, o parte dintre lucrările sale se află expuse la Bienala de Artă de la Veneția.

Funii în torsadă

„Nodurile din funii răsucite se regăsesc sculptate în lemn pe porțile de intrare în curțile gorjene. Funiile reprezintă forța vitală a naturii, fie că sunt ilustrate tale quale, dar și sub forma motivelor șarpelui și soarelui. Șarpele de pe porțile de lemn din Gorj este ilustrat ca o sfoară răsucită, îndeplinind un rol protector pentru membrii familiei. Soarele simbolizează renașterea naturii, viața, lumina, căldura; fără el nimic nu ar exista pe pământ. În arhitectura populară, soarele este realizat cu ajutorul funiei și este reprezentat ca un cerc, regăsindu-se foarte des și pe porţile maramureşene.

Coloana în torsadă – una dintre lucrările expuse – face trimitere la Coloana infinitului a lui Constantin Brâncuși. Nu întâmplător, Mihai Țopescu și-a ales acest reper din zona Gorjului, mai ales că predecesorul său avea ca sursă de inspirație motivele populare din Oltenia. Funia în torsadă a reprezentat o temă des întâlnită în arta lui Constantin Brâncuşi, astfel a creat mai multe coloane diferite ca formă și mărime, dar capodopera rămâne, Coloana de la Târgu Jiu.

Simbol al ascensiunii și infinitului, coloana este un motiv recurent și în opera lui Mihai Țopescu. În limbaj postmodern, forma verticală a coloanei este reprezentată de parii colorați din Grădina Paradisului. Proiectul în care o întreagă pădure colorată anterior de artist a fost transpus sub forma parilor mobili. Abordați ca protest îndreptat împotriva defrișărilor ilegale, parii colorați au fost amplasați în fața unor clădiri social-politice emblematice pentru a atrage un semnal de alarmă la nivel instituțional.

Mihai Țopescu reconstruiește la Volta Basel un pavilion românesc cu rădăcini identitare aducând în opera sa motive decorative din arta populară precum funia în torsadă și nodul – ambele motive se regăsesc și în arta universală. Să ne gândim doar că, încă din cele mai vechi timpuri funia a fost utilizată în construcții ca instrument de lucru. În antichitate, egiptenii foloseau funia cu 12 noduri echidistante pentru a construi unghiul drept. La nivel simbolic, funia este o spirală care indică aspirația către înălțimi, iar nodurile au semnificații magice. Funia cu noduri unește spațiul și timpul ceresc, cu spațiul și timpul terestru. Cu ajutorul funiei cu noduri ordinea cerească este restaurată pe pământ (de văzut cele două desene în cărbune Node 2 și Node 4).” – Raluca Băloiu, curator al expoziției de la Volta Basel.

Mihai Țopescu trăiește și lucrează la Târgu Jiu (Jud Gorj, România). În ultimii ani și-a îndreptat atenția către sculptura in situ și land art, o parte din instalațiile sale constituindu-se în manifeste în sprijinul naturii și al sustenabilității. Lucrările lui Mihai Țopescu se află în muzee de artă din Germania, Italia, Danemarca, Cehia și România, în colecția Parlamentului European și în colecții private. Artistul a avut expoziții personale în Franța, Italia, Germania, Belgia și Olanda. A participat la expoziții de grup în Japonia și a fost prezent cu lucrări la Bienala de artă de la Beijing, China.

Raluca Băloiu este curator și istoric de artă, trăieşte şi lucrează în Bucureşti. A manageriat și a curatoriat expoziții pentru târguri de artă Viennacontemporary din Austria, Contemporary Art Ruhr din Germania sau Art Market Budapest, Ungaria. A colaborat cu Galeria Plan B pentru Vienna Biennale, Austria și Art Basel, Elveția. Din 2007, publică articole în cărți, enciclopedii, cataloage, reviste de specialitate și participă la emisiuni radio și TV. Se ocupă de proiecte și curatoriat independent.