Cea de-a șaptea ediție a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizată în parteneriat cu think-tank-ul Strategic Thinking Group, aduce în prim-plan o viziune profund critică a cetățenilor asupra sistemului de justiție din România. Într-o societate care consideră în proporție covârșitoare (92.3%) că independența justiției este esențială, realitatea percepută de români pare să fie la polul opus.
Egalitatea în fața legii: un principiu democratic aflat sub asediu
Cea mai alarmantă concluzie a sondajului de opinie, realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026, vizează modul în care legea este aplicată cetățenilor. Doar 16.6% dintre români mai cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți, o scădere vizibilă față de luna aprilie a anului 2025, când acest indicator se situa la 19.8%.
În contrapondere, sentimentul de inechitate s-a accentuat masiv: 80.2% dintre respondenți consideră că legea este aplicată în mod egal doar în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc. Această creștere este semnificativă față de pragul de 68.5% înregistrat în aprilie 2025, indicând o degradare accelerată a încrederii în echitatea actului de justiție.
Infografie: Percepția asupra sistemului judiciar
(Ianuarie 2026)
| Indicator | Procent (%) | Evoluție față de Apr. 2025 |
| Legea este aplicată egal pentru toți | 16.6% | Scădere (de la 19.8%) |
| Legea NU este aplicată egal pentru toți | 80.2% | Creștere (de la 68.5%) |
| Justiția este independentă politic | 23.7% | – |
| Justiția NU este independentă politic | 67.4% | – |
| Încredere puțină/deloc în Justiție | 70.5% | – |
Politizarea justiției
Această percepție a inegalității în fața legii este o agravare a unei situații cronice. Încrederea în justiție este extrem de redusă de foarte mult timp, iar datele INSCOP (vezi mai jos prezentarea PDF) arată o depreciere a acesteia chiar și față de perioada precedentă, când indicatorii erau deja extrem de negativi.
În paralel, datele arată că 67.4% dintre români consideră că sistemul de justiție nu este independent de influențele politice, în timp ce doar 23.7% au o opinie contrară. Această suspiciune de politizare alimentează direct nivelul scăzut de încredere generală în Justiție, unde 70.5% dintre cetățeni declară că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere în acest sistem.
De altfel, numirile politice ale unor înalți funcționari din sistemul juridic, personaje controversate, precum și trasabilitatea simpatiilor politice ale unor magistrați – procurori, judecători, până la Curtea Constituțională – susțin suspiciunile publicului larg și scepticismul generalizat.
Cele două componente – controlul politic asupra justiției și egalitatea în fața legii – sunt independente, dar corelate. În fapt, ele acoperă fapte distincte (cu potențialul de a ascunde tipuri diferite de corupție sau disfuncții ale statului de drept).
Contextul neîncrederii: lipsa unor rapoarte obiective
După renunțarea la mecanismul MCV impus României de Uniunea Europeană tocmai datorită suspiciunilor de politizare și disfuncții majore din justiție, în acest moment nu mai există un instrument obiectiv de monitorizare și control, iar instituțiile statului nu publică date relevante sau de încredere. În acest context percepția este conturată de anchete de presă, dar și de experiențele individuale, directe și indirecte, ale fiecărei persoane.
Recent, documentarul Recorder „Justiție capturată” a reușit să includă declarații ale unor magistrați, implicați în sistemul de justiție, care au dezvăluit, cu mărturii autentice, disfuncțiile grave ale sistemului. Chiar dacă acestea sunt în general cunoscute publicului larg, documentarul oferă un endorsement pentru cei care solicită, de urgență, schimbări esențiale pentru consolidarea statului de drept și pentru transformarea justiției într-un element central de susținere a democrației și a drepturilor cetățenești.
Nu în ultimul rând, profitând de aceeași lipsă a unor evaluări privind activitatea reală din justiție, realizate credibil și obiectiv, în concordanță cu experiențele personale ale fiecărui cetățean, sunt atacate public și discreditate inclusiv acele segmente ale sistemului juridic care sunt funcționale. Scopul este crearea unor perdele de fum, prin care să nu poată fi identificate și vizate disfuncțiile majore ale sistemului, cele care produc inegalitatea în fața legii.
În mod așteptat, interesele în justiție, atât cele legitime, cât și nelegitime, sunt majore, iar schimbările, inclusiv cele care au capacitatea de a-i asigura o mai bună funcționare, întâlnesc o opoziție semnificativă.
Politizarea discursului despre justiție
Date fiind cotele atât de mari ale neîncrederii, nu doar justiția este politizată, ci și discursul despre justiție. Fiecare dintre partidele politice are propria linie de comunicare, multe dintre ele dorind canalizarea nemulțumirii publice. Totuși, sondajul INSCOP, cuprinzând și o secțiune despre modul cum se raportează la aceste teme alegătorii fiecărui partid, arată în mod clar că niciunul dintre grupurile electorale nu este mulțumit de modul în care funcționează justiția. Proporțiile variază, dar în toate cazurile numărul celor nemulțumiți este mult mai mare decât al celorlalți.
Astfel, în cazul electoratului PSD, 36% are încredere în justiție, iar 59% destul de puțină încredere sau deloc. În cazul tuturor celorlalte partide neîncrederea e și mai mare. Vârful neîncrederii este în cazul electoratului USR, unde nemulțumirea față de funcționarea justiției are o cotă de 86%.
Tema justiției – și principalul ei corelat, corupția – a fost cea mai importantă în dezbaterea publică de acum câțiva ani. Însă pandemia și războiul din Ucraina, prin amenințări mult mai acute și concrete, au dus la o ieșire din prim-plan a acestor subiecte. Ulterior, discursul despre corupție a fost instumentalizat electoral de mai multe partide, îndeosebi de cele prea puțin implicate în administrație. El a fost inclusiv un element al discursului populist-extremist, adesea în combinații incoerente, la pachet cu apărare unora dintre cele mai controversate figuri politice sau disfuncții evidente ale justiției.
Pentru o analiză detaliată a tuturor indicatorilor, puteți consulta documentul complet aici: [LINK: 20.01.2026-Barometrul-INFORMAT.RO-INSCOP-Justitie.pdf]
Mai mult decât o problemă socială: o problemă culturală
Egalitatea în fața legii și corectitudinea justiției sunt elemente esențiale pentru un stat și pentru o națiune. Egalitatea în fața legii reprezintă nucleul oricărei democrații consolidate, fiind fundamentul pe care se construiește încrederea dintre cetățean și stat. Din perspectivă strategică, aplicarea imparțială a normelor constituie principalul mecanism de descurajare a comportamentelor antisociale. Dacă Justiția acționează ca un arbitru echidistant, respectul față de lege devine o normă socială internaliztă, nu doar o obligație impusă. Atunci când Justiția nu este funcțională (sau este percepută ca disfuncțională), impactul include stimularea comportamentelor antisociale și chiar disoluția comunitară.
Efectele neîncrederii în justiție trec dincolo de retorica politică. Ele afectează toate celelalte domenii sociale: economie, dezvoltare umană, valori sociale și cultural-mentalitare.
Nu toate problemele existente în justiție sunt datorate administrării acesteia. Instabilitatea legislativă, slaba definire sau incoerența multor texte adoptate în Parlament, proasta fundamentare a altora, toate acestea constituie inputuri greu de gestionat de orice sistem judiciar. Alături de acestea, indiciile privind politizarea, corupția și inechitatea din sistem sunt elemente agravante cu un impact major.
Unele dintre probleme, dincolo de discursurile divergente și interesate, sunt larg cunoscute și pot fi direct adresate. Pentru altele este strict necesară și urgentă o evaluare obiectivă și detaliată: stabilitatea concluziilor instanțelor, coerența soluțiilor, rata de condamnărilor, procentul dosarelor nesoluționate, satisfacția magistraților și petenților – și chiar în raport cu indicatori extrajudiciari precum evaziunea fiscală, integritatea administrativă, emigrația, respectiv conformarea voluntară. Toate aceste date ar oferi un tablou pertinent, fără de care discuția despre lipsa de încredere în justiție este superficială și poate fi deturnată în scopuri obscure. Toate aceste evaluări pot și trebuie să fie făcute de Ministerul Justiției și de organisme din subordinea sa, fiind în mod direct în responsabilitatea miniștrilor.
Metodologia cercetării
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane, prin metoda interviurilor telefonice (CATI), având o eroare maximă admisă de ± 3%. Prin acest demers, Barometrul își propune să aducă vocea cetățenilor în centrul dezbaterii publice, oferind un instrument științific pentru consolidarea democrației în România.
Cifrele cercetării sociale sunt cele din documentul PDF atașat. Interpretarea sondajului de către INSCOP este disponibilă online la adresa: IANUARIE 2026: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, Ediția a VII-a – Capitolul 1: Percepția românilor cu privire la sistemul de justiție
Toate celelalte comentarii și aprecieri, inclusiv infografia, aparțin revistei CULTURA și nu implică în mod necesar viziunea INSCOP Research.