Începutul fiecărui an școlar readuce în atenția publică provocările sistemului educațional românesc, iar un sondaj recent realizat de INSCOP Research, la comanda Informat.ro, oferă o perspectivă asupra percepțiilor românilor, evidențiind discrepanțe semnificative pe diversele paliere sociale.
Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, majoritatea românilor (59,3%) consideră începutul anului școlar un moment important pentru întreaga societate, ceea ce arată că educația rămâne o preocupare centrală la nivel național.
Costul școlii
4 din 10 români consideră că școala, deși în România este gratuită, implică totuși costuri al căror cuantum este preocupant. Rechizitele și uniformele sunt considerate o preocupare majoră mai ales de către persoanele cu un nivel redus de educație. Astfel, persoanele cu educație primară, într-o proporție de 46%, consideră aceste costuri o povară. Explicația este legată de nivelul veniturilor, mult mai mic în familiile în care nivelul foarte redus de studii nu permite munci calificate care să aducă venituri apropiate de media națională. De asemenea, printre explicații poate fi menționat faptul că în familiile fără educație școala este adesea percepută ca un cost fără rezultate concrete, realizat exclusiv prin prisma faptului că școala este obligatorie.
De asemenea, femeile, în proporție de 46%, exprimă o îngrijorare mai accentuată față de costuri, ele fiind adesea responsabile direct de gestionarea bugetului familial pentru nevoile copiilor, în timp ce bărbații o menționează mai rar, doar în proporție de 35%.
În București, doar 27% dintre locuitori consideră rechizitele și uniformele o dificultate. În marile orașe veniturile sunt considerabil mai mari decât în restul țării, mai mult decât duble față de unele medii sociale.
Cadrele didactice
Nivelul pregătirii cadrelor didactice este o problemă semnalată de doar 21,5% dintre români la nivel național, însă percepția variază considerabil. Locuitorii din București sunt cei mai puțin mulțumiți. 28% dintre bucureșteni consideră calitatea cadrelor didactice o problemă. O posibilă explicație ține de contextul că locuitorii orașelor mari, inclusiv Bucureștiul, au un acces mai bun la standarde educative și sociale internaționale, în funcție de care pot evalua calitatea învățământului, având implicit așteptări mai ridicate.
Pe grupe de vârstă, surprinzător, persoanele de peste 60 de ani exprimă cel mai frecvent nemulțumiri relative la cadrele didactive. Această grupă de vârstă are cel mai redus contact cu realitatea școlară, în foarte rare cazuri având informații la prima mână. Totuși, într-o proporție de 28%, aceste persoane consideră calitatea cadrelor didactice ca fiind o problemă.
În contrast, persoanele cu educație primară sunt mult mai puțin critice, doar 14% considerând pregătirea profesorilor și educatorilor ca nefiind mulțumitoare.
Școala și infrastructura școlară
Lipsa infrastructurii școlare adecvate este o preocupare generală pentru 2 din 10 dintre respondenți. Locuitorii din București o semnalează cel mai des, mult peste medie, în proporție de 32%. De asemenea, problema este reclamată de cei cu studii superioare, în proporție de 30%. Situația indică o conștientizare și așteptări mai înalte legate de condițiile de studiu și de rezultatele activității școlare.
Pe de altă parte, persoanele cu educație primară menționează această dificultate considerabil mai rar, doar 13%, ceea ce ar putea reflecta o evaluare a situației bazată pe experiențe personale mai vechi sau o lipsă de contact cu alternative mai moderne. Totodată, în mediul rural, unde deseori condițiile sunt într-adevăr proaste, 80% din populație este mulțumită de calitatea infrastructurii existente.
Emoțiile și stresul
Doar 11,6% dintre români consideră emoțiile și stresul elevilor ca fiind o problemă. Însă cei care au trecut recent prin școală sau au copii la începutul ciclurilor educaționale au tendința de a le lua mult mai în serios.
Tinerii sub 30 de ani, de exemplu, sunt cei mai îngrijorați. 20% dintre aceștia consideră emoțiile și stresul provocate de școală ca fiind o dificultate. Ei reprezintă grupul social cu cel mai recent contact direct cu școala și, prin urmare, sunt mai conștienți de presiunile actuale.
De asemenea, persoanele cu educație primară sunt mai predispuse să identifice această problemă, menționată de 19% dintre ele.
Răspunsurile provin dintr-o observare mai directă a bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților, fără a fi neapărat axate pe performanța academică strictă.
Locuitorii din marile orașe au o tendință mult mai redusă de a menționa o asemenea problemă. Doar 7% dintre bucureșteni (și 8% dintre locuitorii altor mari orașe) aprobă o asemenea afirmație.
Sondajul Inscop
Cheile explicative sunt date de redacția Cultura. Pentru comunicarea oficială a datelor, vezi articolul de pe Informat.ro.
Descarcă aici (LINK) datele complete ale sondajului.
Datele fac parte din BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Demersul își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale și a contribui la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim plan vocea cetățenilor. Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost alcătuit din 1103 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, pe categoriile socio-demografice semnificative precum sex, vârstă și ocupație. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.