Scris de Mark Boal (cunoscut pentru superbul „In the Valley of Elah“ – 2007) si regizat de Kathryn Bigelow (cunoscuta publicului larg ca fiind una dintre fostele sotii ale lui James Cameron), „The hurt locker“ este o drama psihologica de razboi intensa si provocatoare, centrata pe vietile a trei soldati care lupta in Bagdad.
Lupta pentru supravietuire
Când colegul lor Matt Thompson (Guy Pearce) moare, sergentul JT Sanborn (Anthony Mackie) si specialistul Owen Eldridge (Brian Geraghty) sunt nevoiti sa-l primeasca in echipa pe inlocuitorul lui, SSG William James (Jeremy Renner), unul dintre cei mai priceputi oameni in dezamorsarea de explozibili.
Cei trei au un „mandat“ de o luna si ceva in desert, fiecare zi incheiata cu bine insemnând o victorie sigura, in aceeasi masura in care fiecare misiune putea fi egala cu o condamnare la moarte.
Sanborn si Eldridge se tem pentru vietile lor, in timp ce James pare dispus sa infrunte de buna voie cele mai mari pericole pentru a-si indeplini misiunea… sau pentru a-si hrani adrenalina.
Substratul politic este (aparent) aproape inexistent in „The hurt locker“ (film nominalizat la noua premii Oscar in 2010). Deja nu mai conteaza motivul pentru care acesti oameni lupta in desert, importanta e doar prezenta lor acolo si lupta pentru supravietuire.
Fiecare invata sa fie dispus sa-si dea viata pentru camarad si fiecare poarta cu el o vina, o frustrare, un regret, care il face sa-si doreasca sa apuce fie terminarea mandatului, ori, inconstient si nemarturisit, sa-si doreasca sa moara, asa cum au facut-o altii inaintea lui sau chiar in locul lui.
Inamicul poate fi oriunde si se poate ascunde sub orice intruchipare.
Nici un loc nu e sigur, asa cum nici un om nu e de incredere.
Razboiul ca drog
Pe câmpul de lupta prieteniile pot deveni periculoase si nu duc la nimic bun.
Suferi când iti pierzi camaradul, te simti vinovat pentru ca l-ai condus pe cel care-ti voia binele spre moarte sau ai impresia ca-l vezi in locul victimei pe pustiul care-ti vindea DVD-uri.
Insa, desi il traiesc la fel de puternic, pentru unii razboiul inseamna mai mult decât pentru ceilalti. Eldridge, fara s-o recunoasca, e bucuros ca a scapat mai devreme si e constient ca va duce o viata plina de remuscari. Sanborn, la rândul lui, o sa faca un copil, ca sa simta ca va exista cineva caruia sa-i pese de el.
James are un baietel si o sotie frumoasa si iubitoare, insa in lumea reala nu se regaseste. In lumea reala ii e greu sa aleaga o punga de cereale de pe un raft.
Unii se nasc soldati, iar altii se nasc eroi. James s-a nascut erou si pentru cei ca el razboiul se transforma intr-un drog.
Bigelow a regizat acest film ca un barbat, intelegând si infatisând corect si curat mediul natural in care se desfasoara personajele.
Politica lui Bush
Regizoarea a recreat un câmp de lupta folosind ca locatii Iordania si Kuweit-ul si a ales sa filmeze cadrele (de altfel atragatoare din punct de vedere compozitional) cu aparatul tinut in mâna, oferind in acelasi timp o imagine usor incetosata, astfel incât sa sugereze ideea de documentar.
Lumea priveste un razboi in ansamblu, pe când Boal si Bigelow se concentreaza asupra soldatilor si a luptei lor personale, asupra a ceea ce simt ei când sunt atât de aproape de moarte, dar si asupra a ceea ce simt „strainii“ când vietile le sunt invadate.
„The hurt locker“ nu ataca politica lui Bush, nu spune direct ca razboiul este inutil, nu incearca sa demonstreze ca Pamântul ar fi un loc mai bun fara armament si tancuri, ci arata un zmeu de hârtie zburând deasupra lui James dupa ce acesta nu a reusit sa dezamorseze o bomba atasata de un barbat care e tatal a patru copii; arata un profesor (vorbitor de engleza si franceza) care sta pe intuneric si se comporta politicos cu soldatul ce il ameninta cu pistolul; arata un copil care isi spune „Beckham“ si care isi câstiga existenta vânzând DVD-uri cu 5 dolari.
Pentru acestea, Kathryn Bigelow este un regizor remarcabil.
Autor: ROZANA MIHALACHEApărut în nr. 264