„Nu e nevoie de o intuitie remarcabila pentru a-ti da seama ca ideea definitorie a deceniului urmator va fi Internetul“, scrie profesorul de bioetica Peter Singer, de la Stanford University, în „The Chronicle of Higher Education“. „Importanta Internetului e deja evidenta, în special în educatia universitara. Toata lumea are acum acces la resursele celor mai mari librarii ale lumii. Colaborarea la distanta cu colegii si contactul la zi cu cele mai noi evolutii din domeniul tau au devenit mult mai usoare“, adauga Peter Singer.
Profesorul de la Stanford crede ca Internetul va schimba fata întregii planete: „În urmatorul deceniu, pentru culturile închise va fi din ce în ce mai greu sa-si împiedice membrii sa cunoasca si sa contacteze oameni care traiesc în societati deschise. Controlul detinut de câtiva magnati media asupra a ceea ce ajunge la publicul larg a fost, în mod ireversibil, slabit de blogerii si reporterii independenti, cititi de milioane de oameni. Site-uri precum WikiLeaks disemineaza documente ce n-ar trebui sa ajunga la cunostinta opiniei publice, care pun în situatii foarte jenante guvernele din toata lumea“.
Singura necunoscuta e, în opinia lui Singer, „cât de rapid si cât de departe se va extinde accesul la Internet“. „Telefoanele mobile s-au dovedit deja extrem de folositoare pentru oamenii din tarile în curs de dezvoltare unde lipseste infrastructura telefoniei fixe. Pentru a da un singur exemplu, telefoanele mobile i-au eliberat pe fermierii saraci de dependenta de informatiile fata de preturi ce le erau date de negustorii care le cumparau recoltele. Fermierii au acum metode independente de a determina preturile pietei. Internetul va face pasi chiar mai mari ca un instrument care le da putere oamenilor saraci ai lumii, însa doar daca gasim o metoda de a oferi acces gratuit si facil la Internet în tarile în curs de dezvoltare“.
Jurnalistul media Trevor Butterworth îi raspunde, pe Forbes.com, profesorului Singer, într-un articol intitulat „Sa ne ferim sa vedem Internetul ca pe o teologie a eliberarii“. Mai întâi, arata Butterworth, a considera ca Internetul ar fi ideea definitorie a deceniului care urmeaza ignora istoria deja consistenta a Web-ului si discutiile la zi din jurul fenomenului. „S-ar putea spune ca suprematia Internetului ca forta ideatica definitorie a vremurilor noastre a început mult mai devreme, daca umanioarele ar acorda stiintelor ingineresti si tehnologiei respectul intelectual pe care îl merita. Linia dintre San Fernando si Silicon Valley trece nu doar prin centrul intelectual al lumii între anii 1970 si 1990, dar spre un centru intelectual de o asemenea anvergura, încât poate fi comparat cu Italia Renasterii sau cu Scotia Iluminismului“.
Constientizarea acestui fapt, arata Butterworth, lipseste din perceptia noastra asupra istoriei recente, si e rezultatul mai multor factori. „Mai întâi, inginerii nu sunt, în general, preocupati sa spuna povesti despre ceea ce fac ei într-un mod plin de miez intelectual în afara domeniului lor: mai degraba, inginerii devin totuna cu tehnologia, iar tehnologia, sub influenta jurnalismului, se transforma într-o discutie despre gadget-uri si daca aceste gadgeturi sunt sau nu misto“.
Desigur, exista o serie de guru ai Internetului care au încercat sa construiasca acest miez intelectual, la interfata dintre Internet, World Wide Web si mass-media; însa ei nu au reusit sa umple golul, crede Trevor Butterworth. „Comentariile lor pot avea o forta culturala în presa mainstream, dar sunt adesea lipsite de profunzimea sedimentara câstigata printr-o munca de cercetare serioasa în istoria ideilor, a stiintelor si tehnologiei sau a filosofiei“.
De aceea, a vedea cum Peter Singer înzestreaza Internetul cu miraculoase puteri de schimbare a chipului lumii e, în opinia lui Butterworth, jenant. Ceea ce spune Singer s-ar reduce la o gramada de „clisee“. Iar a vehicula aceste clisee e „cu atât mai dureros când avem de-a face cu un filosof al carui domeniu de competenta e reprezentat de etica“. „Ce sens are sa zici ca toata lumea are acum acces la cele mai mari biblioteci ale lumii când multe cercetari arata ca multi milenaristi – generatia nascuta si crescuta dupa sosirea Internetului – abia sunt în stare sa foloseasca Google-ul pentru a cauta pe Web? Ce sens are sa zici ca puterea magnatilor media a fost înfrânta de bloggerii independenti când, din ce în ce mai mult, aceste comparatii extrag, în masa, continut de pe bloguri pentru o nimica toata sau (în majoritatea cazurilor) pe degeaba? (…) Viziunea asupra Web-ului ca o tehnologie ce transforma societatea e dezmintita de o cantitate din ce în ce mai mare de fapte“.
Tehnologia, arata Trevor Bsautterworth, nu se legitimeaza, automat, prin faptul ca poate rezolva o problema stiintifica sau tehnologica, ea trebuie judecata în contextul a ceea ce face pentru noi si a felului în care noi o folosim. „În acest context, e vremea sa încetam sa mai vedem Internetul ca pe o teologie a eliberarii (…) Problema principala cu care ne vom confrunta cu totii în urmatorul deceniu va fi sa ne dam seama cum sa folosim Internetul si cum sa separam avantajele sociale ale acestuia de promisiunile sale utopice ultra-exagerate. Aceasta e o discutie fundamentala care cere implicarea filosofilor. Care ar face bine sa se grabeasca“.