„Traim intr-o epoca in care problemele nesigurantei si riscului sunt amplificate in mod continuu si in care imaginatiile noastre inspaimântate pot transforma aceste probleme in amenintari pentru fundamentele existentei“, scrie sociologul Frank Furedi in revista „Spiked“ (www.spiked-online.com). Furedi comenteaza masurile exagerate de siguranta luate de autoritatile europene ca urmare a eruptiei recente a unui vulcan din Islanda; in Europa, majoritatea curselor aeriene au fost suspendate in zilele in care norul de cenusa s-a abatut asupra continentului, pentru a nu pune in pericol vietile pasagerilor.
„Evenimentele naturale neprevazute sunt rareori tratate ca simple evenimente naturale neprevazute – in schimb, ele sunt rapid exagerate si transformate in „amenintari la adresa supravietuirii speciei umane“, crede Frank Furedi. „Acest lucru, arata el, devine evident in privinta prognozelor meteo. Pe vremuri, buletinele meteo erau acele momente plictisitoare de la televizor sau de la radio când cei mai multi dintre noi plecau sa-si pregateasca o gustare. Totusi, odata cu inventarea unor concepte precum „fenomene meteo extreme“, evenimente de rutina precum furtunile, smogul si caderile neasteptate de zapada au devenit o sursa irezistibila de divertisment. Lumea noastra e una in care o problema tehnica relativ obisnuita, precum asa-numitul bug al anului 2000, poate fi interpretata drept o amenintare de proportii apocaliptice – si in care o epidemie de gripa e transformata de autoritati intr-un fel de scenariu pentru un film hollywoodian cu catastrofe naturale“.
Furedi e de parere ca temerile irationale ce bântuie atât mass-media, cât si comunicatele autoritatilor europene sunt prea putin bazate pe o gândire stiintifica asezata. „Când Organizatia Mondiala a Sanatatii poate emite un avertisment conform caruia intreaga specie umana e amenintata de gripa porcina, e destul de evident ca prejudecatile culturale, mai degraba decât evaluarea cumpatata a riscurilor influenteaza mare parte a modului cum gândesc autoritatile in ziua de astazi“, arata sociologul.
„Evaluarea riscului e bazata pe o incercare de a calcula probabilitatea unor evolutii diferite. Abordarea situatiei celei mai rele – cunoscuta, in zilele noastre, drept – «abordare preventiva» – e bazata pe un proces al imaginatiei. E imaginat cel mai rau scenariu cu putinta si apoi se actioneaza pe baza acestuia“, scrie Frank Furedi. In cazul eruptiei vulcanului islandez, tema ca particulele din norul vulcanic ar putea cauza oprirea automata a motoarelor avioanelor s-a transformat, in mod direct, in concluzia ca acest lucru chiar se va intâmpla. Fantasma celui mai rau scenariu posibil a fost, se pare, cea care a condus la restrictiile in ceea ce priveste traficul aerian. Frank Furedi arata ca multi specialisti ai zborurilor civile au avertizat, totusi, ca nu exista suficiente dovezi care sa sprijine blocarea la sol a avioanelor. Directorul general al Asociatiei Internationale a Transporturilor Aeriene a calificat reducerea zborurilor drept „o rusine europeana“.
Frank Furedi se teme ca astfel de reactii irationale vor duce la institutionalizarea politicii bazate pe cel mai rau scenariu cu putinta. Aceasta abordare, determinata de „o sensibilitate fara precedent a societatilor occidentale in fata nesigurantei si a pericolelor necunoscute“, a condus la o noua perceptie si la un nou management al riscului. Un nou curent de opinie in comunitatea stiintifica sustine ca oamenilor le lipsesc cunostintele pentru a calcula riscul, deoarece pericolele cu care ne confruntam – terorismul global, bug-ul anului 2000, gripa porcina – sunt, pur si simplu, coplesitoare, de proportii apocaliptice. „Abordarea celui mai rau scenariu cu putinta incurajeaza societatea sa adopte teama ca pe unul dintre principiile-cheie in care publicul larg, guvernele si diferitele institutii ar trebui sa-si organizeze existentele“, ne avertizeaza sociologul. „Institutionalizeaza insecuritatea si hraneste un sentiment de confuzie si de neputinta. (…) E, sub o forma mascata, o invitatie la paralizie sociala“.
Autor: CATALIN STURZAApărut în nr. 2722010-05-06