„Grecia e numai inceputul. Cele mai mari economii ale lumii se intind, de multa vreme, mai mult decât le e plapuma. Acum nota de plata e pe drum, insa nu toate tarile vor fi capabile sa o plateasca“ sustine o echipa de jurnalisti a saptamânalului „Der Spiegel“ intr-o ampla analiza intitulata „Mama tuturor bulelor financiare: datoriile nationale uriase ar putea impinge zona euro la faliment“.
Jurnalistii „Der Spiegel“ isi incep demonstratia aratând cum intârzierea Germaniei de a aproba ajutorul de 110 miliarde de euro, destinati pentru a salva economia Greciei, nu a facut decât sa mareasca suma pusa in joc. Ezitarea Germaniei s-a datorat, in parte, imaginii de „Cancelar de fier“ pe care a vrut sa si-o intareasca Angela Merkel in preajma unor importante alegeri statale, in Renania de Nord-Westfalia. Sloganul „Nici un ban pentru Atena“ a dat rezultate, iar coalitia de guvernare a reusit sa-si pastreze majoritatea in camera superioara a parlamentului. Din partea Germaniei au venit, in aceasta perioada, propuneri cel putin bizare, cum ar fi aceea ca Grecia sa-si vânda insulele pentru a-si plati datoria de stat sau ca Grecia sa fie exclusa, alaturi de alte state din sudul UE impovarate de datorii, din zona euro. Secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, a avertizat recent, la o intâlnire G-7, ca, daca Germania mai pierde mult vremea, alte state vor risca „sa se infecteze cu virusul grecesc“.
In schimbul ajutorului primit de la Bruxelles, Grecia urmeaza sa implementeze masuri severe de reducere a cheltuielilor bugetare. „Rareori s-a intâmplat ca o natiune europeana sa trebuiasca sa faca in vreme de pace sacrificii de asemenea proportii“, scrie „Der Spiegel“. In ciuda injectiei masive de capital, viitorul Greciei e unul nesigur, urmând, foarte probabil, ca rata somajului sa explodeze, alaturi de protestele stradale violente. Acum, prin masurile de austeritate impuse Greciei, liderii zonei euro spera ca aceasta sa-si revina, in urmatorii ani. Daca acest lucru nu se va intâmpla, moneda europeana, cel mai probabil, se va prabusi, iar statele care au sarit in ajutorul Greciei vor trece, la rândul lor, prin mari dificultati financiare.
Situatia din Grecia nu e una singulara, avertizeaza „Der Spiegel“. Mai toate statele lumii dezvoltate au acumulat, in ultimele decenii, datorii imense, cheltuind mult mai mult decât si-ar fi putut permite. Deficitul bugetar al celor 30 de state din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a crescut de aproape sapte ori din 2007, ajungând la 3,4 trilioane de dolari, iar deficitul statelor din Zona Euro a crescut de 12 ori in aceeasi perioada, datoria cumulata a acestor state atingând 7,7 trilioane de dolari. Statele Unite se afla, la rândul lor, intr-o situatie similara, deficitul bugetar depasind 10 la suta din PIB; previziunile arata ca datoria Statelor Unite va ajunge la 20 de trilioane de dolari pâna la sfârsitul deceniului. „Bula financiara a datoriilor guvernamentale e cea mai mare dintre toate bulele posibile“, arata jurnalistii de la „Der Spiegel“.
De aceasta situatie profita speculatorii financiari si fondurile de investitii, care „au obtinut profituri imense in ultimele saptamâni, pariind pe greutatile tot mai mari ale Greciei si pe slabirea constanta a monedei euro“. Acum, ei asteapta urmatoarea ocazie pentru a ataca moneda europeana. Managerii fondurilor de investitie pariaza pe turbulentele tot mai intense din zona euro, iar atacurile impotriva unor tari impovarate de datorii, precum Portugalia si Spania, nu au facut decât sa accentueze situatia de criza.
Ce e de facut? Exista trei scenarii posibile pentru statele aflate in situatia Greciei, arata „Der Spiegel“, in functie de cine va suporta, in ultima instanta, cea mai mare povara: contribuabilii, cei care fac economii sau creditorii. Prima strategie e cea a masurilor de austeritate, prin cresterea taxelor si reducerea salariilor bugetare. Pentru politicieni, un astfel de program de austeritate e cât se poate de daunator, deoarece nemultumirile alegatorilor vor atrage schimbarea administratorilor din functie la urmatorul scrutin. A doua masura, mult mai atragatoare pentru politicieni, e cresterea inflatiei, prin tiparirea de bani. Investitorii straini si cei care fac economii ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unei inflatii scapate de sub control. A treia masura presupune oprirea tuturor platilor, cu alte cuvinte, falimentul de stat. Cei care ar avea cel mai mult de suferit ar fi, desigur, creditorii, iar deocamdata nu exista o procedura standard prin care un stat modern se poate declara falimentar.
Cel mai probabil, arata „Der Spiegel“, multe state vor apela in viitor la toate cele trei strategii, astfel incât toata lumea va avea, in final, de suferit: contribuabilii in egala masura cu cei care fac economii si cu creditorii. „Doar astfel vor reusi guvernele sa-si repuna treburile in ordine“, scriu ziaristii germani. „Totusi, lipseste un element-cheie: economia trebuie sa creasca, astfel incât guvernul sa poata contabiliza suficiente venituri din taxe si sa-si reduca astfel datoria. Smecheria, cu alte cuvinte, va fi sa economisesti bani in timp ce vei spori productia globala. Aceasta e dilema cu care vor avea de furca guvernele: datorii si reduceri ale curbei de crestere, insa diminuarea datoriei nu se poate realiza fara crestere economica. Daca exista, in fapt, o modalitate de a iesi din acest impas vom vedea, in curând, cu totii – in cazul Greciei“.
Autor: CATALIN STURZAApărut în nr. 2742010-05-20