Un volum aparte urmează să aibă lansarea cu public luni, 6 aprilie 2026, la Biblioteca Metropolitană din București: „Călătorie prin Bucureștiul de ieri”, semnat de Cezar Petre Buiumaci. Cartea-album reunește o selecție de cărți poștale ilustrate din perioada comunistă, completate de interviuri autentice cu oameni care au trăit, au muncit și au iubit acest oraș, într-o altă epocă a lui. Volumul propune o lectură vizuală și analitică a Capitalei dintr-o epocă în care orașul s-a redefinit radical, prin proiecte edilitare majore, și funcționează ca o reconstituire vizuală și memorială a capitalei comuniste, analizând cum ilustratele, inițial instrumente de propagandă, devin astăzi documente istorice ale transformărilor urbane.
Cartea poștală ilustrată din perioada comunistă depășește cu mult statutul unui simplu instrument de corespondență, devenind un document vizual complex, încărcat de semnificații ideologice, sociale și afective. Aceasta funcționează simultan ca martor al transformărilor urbane, ca mijloc de legitimare a discursului oficial și ca suport al memoriei individuale, aflat la intersecția dintre propaganda regimului și viața cotidiană a oamenilor simpli. Prin imaginile publicate, care privilegiază orașul „nou”, modernizat și grandios, cartea poștală contribuie la construirea unei realități paralele, idealizate, menite să susțină mitul progresului socialist. Totodată, păstrate și redescoperite astăzi, aceste ilustrate își recuperează o valoare documentară esențială, oferind o perspectivă critică asupra modului în care spațiul urban a fost confiscat simbolic și reconfigurat în slujba ideologiei, devenind astfel repere importante pentru înțelegerea memoriei vizuale și a identității orașului în secolul trecut.
„Scopul volumului nu este doar de a reconstitui o imagine nostalgică a orașului, ci de a propune o lectură documentată a Bucureștiului comunist”, explică Cezar Petre Buiumaci. „Am pornit acest demers cu scopul de a înțelege eu ce s-a petrecut în și cu acest oraș, adunând frânturi de oraș din informații de la oameni, care veneau să completeze lipsurile din documentele de arhivă, alăturându-le ilustratele pentru a recompune imaginea de ansamblu a orașului. Transformările care au avut loc în București în perioada comunistă au fost dintre cele mai importante subiecte folosite de propaganda regimului. Propaganda vizuală are una dintre cele mai importante poziții în cadrul regimului comunist, iar tandemul slogan-imagine este cel mai folosit în decorarea spațiului urban, atât în timpul unor evenimente, cât în cazul pavoazării permanente a unor imobile sau incinte. Acest volum ilustrează perfect tandemul fotografie-arhitectură în slujba propagandei. Regimul comunist a utilizat în mod sistematic imaginea ca instrument în slujba propagandei, folosită individual sau alături de un text ori ca ilustrație a unui articol, copertă de revistă etc. Astfel, cartea poștală ilustrată este o sursă importantă în cercetarea perioadei, ajutând atât la înțelegerea fenomenului propagandistic, dar și a acelor vremuri, ca o perioadă distinctă și specifică. Imaginea s-a dovedit a fi uneori deasupra cuvântului, suplinidu-l până la înlocuire, fiind utilizată ca sursă de informare și ca vehicul al mesajului”.
„Călătorie prin Bucureștiul de ieri” se înfățișează ca o continuare organică a volumului „Orașul neterminat”, în care autorul, Cezar Petre Buiumaci, istoric al Bucureștilor, prezintă o narațiune ilustrată, o călătorie prin Bucureștiul celei de-a doua jumătăți a veacului trecut cu ajutorul cărților poștale ilustrate, imagini ale orașului tipărite de regimul comunist în scop propagandistic, pentru că astfel, prin corespondență, toată lumea putea afla cum arată noua Capitală, „reclădită” în viziunea noului regim. Cartea-album este completată de interviurile pe care autorul le-a realizat cu o oameni care au trăit și muncit în acele vremuri, interviuri care au menirea de a înțelege transformările urbane și trăirile personale, punând în oglindă propaganda cu realitatea, din care rezultă că istoria se află undeva la mijloc.
„S-a construit foarte mult, majoritatea locuitorilor stau un blocuri. În anii 1960–70 s-au realizat marile cartiere, Balta Albă, Drumul Taberei, pe terenuri care erau înafara orașului. Unele cartiere au avut noroc de studii de sistematizare și fără îndesiri importante, sunt mai aerisite, au spații verzi, parcuri. Altele, șiruri de blocuri de o parte și alta a unei șosele importante, Militari, Colentina, Pantelimon sunt ca niște coridoare ce nu oferă liniște, spațiu verde” – arh. Gabriela Petrescu.
„Când mama avea douăzeci și ceva de ani, pe teritoriul marelui cartier Militari era un sat. Îmi povestea adesea despre aspectul din trecut. Spre exemplu, la Apaca, era o casă și o berărie unde beau țapul de bere” – sculptor Dragoș Neagoe.
„A fost perioada respectivă una dintre cele mai mari șanse ratate ale orașului acesta. Deci, dacă am fi avut șansa unei dirijări competente, orașul n-ar fi avut astăzi problemele pe care le are. Am fi avut un centru ca lumea, am fi avut niște construcții decente, am fi avut o altă arhitectură și, sigur, partea de trafic ar fi fost rezolvată. Dacă s-ar fi pus în aplicare schița de sistematizare din anii 1970–75, care prelua multe din ideile planului director din 1935, căci nimic nu-i nou sub soare și orașul cere anumite soluții, ar fi fost o altă situație” – arh. Alexandru Panaitescu.
„Călătorie prin Bucureștiul de ieri este mai mult decât un album de fotografii. Este o frescă vizuală și memorială a unei epoci în care orașul a fost reconfigurat deopotrivă de ideologie și de urbanismul impus. Imaginile reunite aici sunt cărți poștale ilustrate, un mijloc de comunicare banal la prima vedere, dar transformat de regimul comunist într-un instrument de propagandă redutabil. Clădirile nou construite, marile bulevarde, infrastructura nouă erau prezentate în culori vii, compoziții echilibrate și unghiuri studiate pentru a da impresia unui oraș al viitorului, al progresului, al omului nou. Dar în spatele acestor imagini se ascund, așa cum dezvăluie mărturiile care le însoțesc, drame individuale, spaime colective, exproprieri, demolări și dezrădăcinări. Amintirile incluse în volum – interviuri cu locuitori ai cartierelor dispărute, arhitecți, martori ai transformării capitalei – dau profunzime unei colecții care, altminteri, risca să rămână o simplă arhivă vizuală. Aflăm cum au trăit oamenii în Uranus, cum arăta Crângașiul înainte de distrugerea lui, ce a însemnat cutremurul din 1977 pentru oraș și cum a fost edificat noul Centru Civic, pe ruinele unor comunități întregi. Aceste ilustrate sunt paradoxale: propagandistice în esența lor, ele devin azi mărturii, pentru că arată, indirect, ce s-a pierdut. Ele confirmă o realitate dublă – voința regimului de a construi o capitală «modernă», monumentală, modelată de ambiții totalitare, dar, mai ales, dispariția unui țesut urban viu, organic, care păstra istoria orașului vechi.” – Cătălin D. Constantin.
Cartea lui Cezar Petre Buiumaci reușește să articuleze un discurs coerent despre devenirea Bucureștiului, invitând cititorul la o reflecție critică asupra relației dintre istorie, patrimoniu și contemporaneitate. Din această perspectivă, volumul devine un instrument valoros atât pentru cercetători și specialiști, cât și pentru publicul larg, contribuind la consolidarea unei conștiințe culturale urbane. Bucureștiul comunist a fost supus unei transformări radicale, în care arhitectura și imaginea au devenit instrumente ale ideologiei, iar orașul tradițional a fost fragmentat în încercarea de a fi înlocuit, în care fotografia și cartea poștală ilustrată au fost utilizate ca instrumente de legitimare a noii realități. Demolările masive și aplicarea unor modele străine au produs pierderi ireversibile de spațiu, memorie și identitate urbană. Interviurile realizate în cadrul acestei cercetări au completat golurile lăsate de sursele documentare și au contribuit la recuperarea unui oraș dispărut. Deși uneori fragmentate sau filtrate prin memoria subiectivă, aceste mărturii oferă perspective autentice asupra unor spații precum Uranus și Crângași, asupra construirii metroului, cât și a impactului cutremurului din 1977. Prin utilizarea surselor vizuale și a interviurilor cu specialiști și martori direcți, această cercetare reconstruiește fragmentele unui oraș dispărut. Rezultatul este portretul unui oraș marcat de rupturi și discontinuități, un volum menit să fie ghidul într-o „Călătorie prin Bucurestiul de ieri”, prin orașul nu atât de îndepărtat, dar care are o istorie compusă din istorii suprapuse, cu semnificații multiple. Reunite, aceste microistorii conturează imaginea unui București profund afectat, povești adevărate care ajută la înțelegerea fenomenelor care au dus la situația existentă.
„Trebuie să vă spun că lucrarea de față este o continuare a tezei de doctorat a domnului Cezar Petre Buiumaci, face pandant cu Orașul neterminat, prin urmare are un caracter științific, academic, dar mai ales are și o altă dimensiune, anume legată de o istorie mai atașantă, ca să spun așa, pentru că ea conține mărturii de istorie orală, interviuri cu martori ai acelor vremuri, cu arhitecți, dar și cu victime ale campaniilor de demolări. Acest subiect îmi este foarte apropiat și dacă veți răsfoi cartea veți vedea nenumărate cărți poștale ilustrate… În această carte veți găsi această dramă a celor demolați, a acestor oameni dezrădăcinați, parte dintre ei nu și-au mai revenit acestui șoc… Interviurilor de istorie orală animă această carte pentru că dacă ar fi fost un simplu comentariu pe marginea cărților poștale ilustrate poate cartea ar fi avut un caracter arid, ori având această dimensiune cartea capătă viață. Cartea surprinde nu doar această dimensiune a demolărilor, ci și a celor care doreau ceva mai bun și care credeau că modernizarea aceasta urbanistică vă aduce altceva, dar această modernizare urbanistică comunistă se putea face fără atât de multă suferință”. – Cristian Vasile
Cezar Petre Buiumaci este istoric al Bucureștilor, autor al volumelor „Orașul din oraș” (2014), „Ieri și azi în București” (2016), apărute la editura Muzeului Municipiului București și „Orașul neterminat”, apărut în anul 2024 la Editura „Cetatea de scaun”, care tratează evoluția spațiului urban bucureștean de-a lungul istoriei sale. Este participant activ și coordonator al unor proiecte care își propun reconstituirea istoriei urbane, precum „Mesaje săpate în piatră, digitizarea crucilor din piatră din București” (2023) sau „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței” (2024), prin care se realizează valorificarea patrimoniului cultural material și sunt expuse modificările peisajului cultural urban, având ca scop aducerea acestora în atenția publicului prin organizarea de expoziții, conferințe și ateliere de istorie urbană dedicate tinerilor.
„Călătorie prin Bucureștiul de ieri”, volum apărut la Editura „Cetatea de Scaun” din Târgoviște, va fi lansat la Biblioteca Metropolitană din București, str. Tache Ionescu nr. 4, luni, 6 aprilie 2026, la ora 17:00. Alături de autor vor lua cuvântul invitații arh. Alexandru Panaitescu, Ștefan Bosomitu, cercetător IICCMER, și criticul și istoricul de artă Cosmin Năsui. LINK
