Municipiul Miercurea Ciuc a găzduit la începutul lui iulie o nouă ediție a Festivalului de Muzică Veche, un eveniment de referință care reunește sute de interpreți, muzicologi și profesori de specialitate din România, Ungaria, Cehia, Belgia, Franța și Suedia. Programul din acest an a inclus concertele camerale și orchestrale, dar și activități pentru copii și… Citește mai mult »Angela Ferencz: „Muzica veche definește mai bine Miercurea Ciuc decât hocheiul”
Articolul Angela Ferencz: „Muzica veche definește mai bine Miercurea Ciuc decât hocheiul” apare prima dată în Revista Cultura.
]]>
În vederea împlinirii intereselor naționale, resursele de putere fără o strategie sunt la fel de lipsite de sens precum strategia fără resurse. Întrebarea relevantă nu este dacă România are nevoie de o Mare Strategie. Este dacă își mai poate permite absența uneia. Cele zece postulate reunite în seria Decalogul Strategului de Succes au reprezentat, încă… 
Cine decide ce artă este prea periculoasă ca să mai existe? O pictură de Tițian poate face violența să pară seducătoare? O statuie dedicată unui negustor de sclavi trebuie păstrată ca document istoric sau îndepărtată din spațiul public? Și putem privi la fel o operă dacă știm că autorul ei a comis crime odioase? Aceste… 
Unu: Muzica. Pentru că muzica veche nu înseamnă același și același Anton Pann, ci și Downland sau Llibre Vermell de Montserrat. Pentru că poate să sune curat și rarefiat. Pentru că poate fi o rețea de linii independente și precise. Pentru că te poate face să te simți într-un salon elisabetan sau într-o mănăstire, nu… 
Despre PNRR și riscul pierderii celor 11 miliarde (10-12, de fapt) se tot vorbește. Dar în România să spui că le-ar pierde țara e prea puțin. Ca să înțelegi miza, trebuie spus cine le pierde: sponsorii politici, administrațiile locale, firmele care au contracte în derulare, electoratul partidelor mari. Pentru că să vorbești de interesul național… 
| Interviu cu Filip Ignác Csaba, directorul artistic al Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc | (Foto: Szigeti Vajk-István) Suntem în 2026 și muzica de la 1500 continuă să ne placă. Cum se explică asta? Prin ce e ea atât de specială? Omul în sine nu s-au schimbat de-a lungul secolelor, ne confruntăm… 
Regele instrumentelor în Renaștere, lăuta traversează secolele ca o punte antropologică între Orient și Occident. Evoluată din ud-ul arab și intrată în Europa prin El Andaluz, lăuta a fost instrumentul care a favorizat epoca trubadurilor și apariția poeziei europene, în Province și Limousin. În secolele următoare, în Renaștere și epoca barocului, ea s-a răspândit pretutindeni… 
Fața nu mai există. E înfășurată complet în tifon, strat peste strat, ca după o operație despre care nu ni se spune nimic. Femeia stă la masă în sacou alb, cu mâinile în mănuși chirurgicale. În fața ei, pe o farfurie albă, un ou în suportul lui de porțelan. Tacâmurile — argint vechi, înnegrit —… 
În urmă cu mai multe săptămâni, am propus formarea unui Guvern de armistițiu, ca soluție pentru ieșirea României din actuala criză politică: un premier independent, un mandat clar și limitat și un acord politic care să permită țării să aibă din nou un Guvern cu puteri depline. La 1 iulie, Ilie Bolojan a vorbit public,… 
Aici de față nu e un text poetic. Nici teoretic (în clasicul tip al savantlâcului de ieri și azi: colaj istoric sau amalgam de informații așa-zis culturale). Să-i zicem reflecție liberă ori lejeră, meditație fără ifos. Și mai ales expozeu infografic, fotoreportaj. Cu imagini care, nefiind umpluturi ornamentale, se pretind analizate de-adevăratelea, chiar și-ntr-un context…