Interviu cu Nausica Mircea, managerul Centrului Cultural Vrancea „Nu putem salva tradițiile dacă tinerii nu se mai regăsesc în ele” Ea a îmbrăcat primul premier femeie din România. Acum încearcă să îmbrace în sens nou tradițiile unui județ care riscă să-și uite costumul popular. Nausica Mircea nu seamănă cu niciun director de instituție culturală pe… Citește mai mult »„Un județ fără cultură devine doar o adresă pe hartă”
Articolul „Un județ fără cultură devine doar o adresă pe hartă” apare prima dată în Revista Cultura.
]]>
Discuțiile despre formarea noului guvern au început să semene tot mai mult cu un amestec de zvonuri, emoții și improvizații strategice. Am văzut consultările de ieri. Am văzut și varianta „pe surse” a unui premier tehnocrat, economist FMI. Am văzut și reacțiile unor partide care acceptă, în principiu, ideea unui premier independent, dar cu experiență… 
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă volumul Homo imago. Noul profil uman în era digitală de Ilinca Stihi, apărut către sfârșitul anului 2025 la Editura Muzeul… 
Oamenii nu pot să fie prezenți, creativi și implicați atunci când sunt preocupați de supraviețuire. Din această perspectivă, companiile care oferă salarii competitive nu fac doar o concesie în fața presiunii pieței — ele creează condițiile în care cultura organizațională poate deveni reală și nu rămâne un set de sloganuri afișate pe pereți. … 
Artiștii de hip-hop încep să cultive forme practicate anterior de către cântăreții de manele, din dorința de extindere și legitimare „a câmpului cultural” propriu. Acest fenomen evidențiază, de fapt, statutul central și, implicit, „capitalul simbolic” al lăutarilor de manele. În ultimii ani, mai mulți sociologi și muzicologi cu autoritate au oferit manelei o definiție, încercând… 
Despre mișcare, sens și politica terapiei în secolul trecut În iarna lui 1989, în timp ce Ungaria își desființa statul comunist și oamenii demolau tot ce mai rămăsese din arhitectura politică a patru decenii, o psihiatră pe nume Márta Merényi făcea ceva aproape invizibil și totuși revoluționar într-un spital din Budapesta. Le cerea pacienților ei… 
Este puțin folositor acum să căutăm vinovații crizei politice prin care trece România sau să stabilim o ierarhie a responsabilităților. Analiza pozițiilor principalilor actori politici arată că nu există o soluție previzibilă și imediat aplicabilă, iar istoria politică recentă a României nu oferă un precedent ușor reutilizabil. În aceste condiții, merită privit spre democrațiile consensuale… 
Globalizarea a redefinit granițele politicii. Ceea ce părea altădată o chestiune strict internă — cine conduce o țară, ce valori promovează, ce alianțe cultivă — a devenit un subiect de interes, de simpatie sau de antipatie pentru electoratele din celălalt capăt al lumii. Liniile dintre politica internă și cea internațională s-au estompat considerabil, iar acest… 
Despre poligamie se scrie, în modernitate, aproape exclusiv la marginea discursului legitim: fie ca exotism antropologic, fie ca problemă juridică, fie ca simptom al unei alterități incomode. Rareori ea este tratată ca ceea ce a fost, vreme de milenii, cu o naturalețe astăzi de neimaginat: o instituție culturală funcțională, integrată organic în economii ale supraviețuirii,… 
În ultimii doi ani, inteligența artificială a trecut rapid de la statutul de curiozitate și prototip la cel de actor controversat al industriilor creative. Dacă în muzică discuția s-a purtat în jurul vocilor sintetice, iar în presă în jurul textelor generate automat, în cinema întrebările au devenit mai complexe: poate o mașină să spună o…