Contrastul dintre generația 18–29 (două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS și USR) și cea 60+ (două treimi dintre seniori votează cu PSD și AUR, în această ordine) ilustrează două continente… Citește mai mult »Intenția de vot a românilor în funcție de vârstă arată rezultate spectaculoase
În urmă cu optzeci și șapte de ani, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938, Europa își pierdea pentru mult timp busola morală. Kristallnacht – în traducere, „Noaptea de Cristal” – a fost momentul… Citește mai mult »Când un partid devine sectă. Lecția morală a zilei de 9 noiembrie
(un text lung despre o temă fierbinte) Dezbaterea din jurul cântecului „Avem o țară”, interpretat în Catedrala Națională, poate fi convertită dintr-un război mediatic fără prizonieri într-o șansă de a discerne capcanele memoriei secolului XX.… Citește mai mult »Memoria e o țară străină?
Jazz-ul și muzica ușoară nu mai stau la marginea culturii, ci devin nucleul unei paradigme sonore care unește scena și universitatea. Moștenirea lui Mircea Tiberian se continuă prin Andrei Tudor, Nadia Trohin și Vlad Popescu… Citește mai mult »Când scena devine catedră: Muzicienii care reconfigurează câmpul sonor românesc
De la sălile întunecate ale filmului mut, unde orchestra respira în penumbră alături de peliculă, până la luminile orbitoare ale Hollywoodului, muzica a fost mereu sufletul celei de-a șaptea arte. Bernard Herrmann a sculptat suspansul… Citește mai mult »Maciej Zieliński: Muzica filmului între rigorile academice și claritatea industriei filmului american
Într-o sală în care tăcerea pregătește explozia sonoră, Piotr Borkowski ridică bagheta – nu ca un simplu gest tehnic, ci ca un act de cartografiere a lumii. Într-o epocă muzicală tot mai fragmentată, el rămâne… Citește mai mult »Piotr Borkowski: Arta dirijorală între tradiție și orizonturi globale
Funcția prezidențială nu se reduce niciodată la simpla legitimitate juridică oferită de vot. Într-o democrație, câștigarea alegerilor este condiția de început, nu dovada finală a competenței sau a autorității simbolice. Între mandatul formal și ceea… Citește mai mult »Prezidențiabilitatea unui președinte
Mari Muzicieni ai Secolului XXI Într-o lume în care arta sunetelor oscilează între nostalgie și zgomot, Paweł Łukaszewski reface puntea dintre spiritualitate și rațiune, dintre sacru și cod. Compozitor polonez, profesor la Universitatea de Muzică… Citește mai mult »Codul lui Łukaszewski: Sacralitatea sunetului și vocația universală a formei
Într‑o epocă în care muzica oscilează între divertismentul instant și experimentul fără memorie, Marian Borkowski se impune ca o conștiință integratoare: compozitor, pedagog și gânditor pentru care sunetul devine spațiu de reflecție și exercițiu al… Citește mai mult »Arhitecturi ale tăcerii: lecția lui Marian Borkowski
În urmă cu 10–15 ani, se vorbea – mai mult informal – despre planul Rusiei de a infiltra politica și presa românească și europeană. Existau atunci chiar nume de politicieni, analiști și jurnaliști despre care… Citește mai mult »Partidele KGB
Comentarii la Ediția a III-a a Barometrului Informat.ro Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii… Citește mai mult »Valorile hibride ale unei societăți contradictorii
Între memorie și arhitecturi formale Atunci când codul dictează ritmul și zgomotul devine fundal, în lumea noastră grăbită, muzica clasică nu supraviețuiește prin nostalgie, ci prin capacitatea de a genera sens. Ea nu este vestigiu,… Citește mai mult »Muzica clasică în era algoritmilor
Structuri, convergențe și validări sonore Se spune că matematica din muzică „nu se aude”. Poate; dar se confirmă. În creația românească a secolului XX, un fir discret, aproape tainic, leagă opera de o subtilă ordine… Citește mai mult »Blockchain-ul estetic: muzică, matematici și democrație
Este deja bine cunoscut faptul că nu indivizii izolați, ci combinația dintre ei poate produce, în anumite situații, adevărate catastrofe. Istoria abundă de exemple. Actualitatea, de asemenea. Prostia, în sine, e gravă atunci când ajunge… Citește mai mult »Chimia nebunilor în politică
Pe 24 august 2023, am publicat pe platformele online Revista Cultura și Blogurile Adevărul un editorial intitulat „Moscova este aici!”. La acel moment, semnalam public faptul că Rusia nu mai are nevoie de tancuri pentru… Citește mai mult »Moscova este (tot) aici!
În ultimii ani, vocabularul politic românesc este inundat de termeni relativ noi, cel puțin pentru marele public, dar și de cuvinte pe care le credeam lăsate în urmă, ferecate undeva între filele unor dosare istorice… Citește mai mult »Războiul hibrid, extremismul și „idiotul util”
În arhitectura statului democratic, presa este considerată adesea „a patra putere”, alături de legislativ, executiv și justiție. Rolul său central este de a asigura transparența guvernării, de a proteja cetățenii de abuzurile puterii și de… Citește mai mult »Presa liberă și democrația: între ideal și realitate
Într-o Românie care se pretinde a fi o democrație funcțională, există situații care par desprinse dintr-un manual al paradoxurilor politice. Una dintre aceste situații este „Cazul Dominic Fritz”, care pune la încercare coerența arhitecturii democratice… Citește mai mult »Fractura logică a democrației românești: Cazul Dominic Fritz
Am analizat într-un articolul anterior fenomenul tăcerii (Tăcerea – Revista Cultura), ca formă de înțelepciune publică sau ca gest de abandon civic, prin care intelectualii, instituțiile și liderii politici aleg fie să echilibreze spațiul public,… Citește mai mult »Vorbitul aiurea*
În politică, tăcerea nu este niciodată un simplu gest personal. Este un act public, cu consecințe publice. Poate fi un gest de prudență sau o strategie de putere. Dar poate fi și o formă de… Citește mai mult »Tăcerea*
În societățile democratice, raportarea la propriul trecut nu este un exercițiu opțional, ci o condiție esențială pentru menținerea unui cadru de gândire critic și pentru prevenirea derivei autoritare. În România ultimilor ani, asistăm însă la… Citește mai mult »Memoria vulnerabilă: reabilitarea discursivă a Mișcării Legionare în România contemporană*
Există momente în viața unei societăți când realitatea te forțează să te oprești din zgomotul cotidian, să privești în jur și să te întrebi: în ce direcție mergem cu adevărat? România traversează acum un astfel… Citește mai mult »România 2025: între decizie, deficitul de încredere, extremism și responsabilitate colectivă[1]
Diana Stafie studiază viitorul – la propriu. Este specialistă în Strategic Foresight, o profesie emergentă prin care analizează tendințele care pot schimba lumea – fie că vorbim despre tehnologie, societate sau politică. Nu face predicții,… Citește mai mult »„Viitorul ca un spațiu al opțiunilor, nu doar al fricilor”. Despre foresight și incertitudini cu Diana Stafie
Interviu cu Remus Ștefureac Printre evenimentele politice șocante din perioada recentă, votul din diaspora a fost unul dintre cele mai mari. Este contraintuitiv cum aproape un milion de oameni, în mare parte locuind în țările… Citește mai mult »Diaspora sau acei români despre care nu știm mai nimic