| FICȚIUNE GEOPOLITICĂ |
Membrii Consiliului de Securitate al Pământului se vor reuni la finalul lunii august 2040 în Nuuk, Statele Unite ale Europei. Va fi un summit aniversar, care va marca împlinirea unui deceniu de la înființarea consiliului, ca organ însărcinat cu menținerea păcii și securității universale al Organizației Pământului. În urmă cu zece ani, procesul de reformă a Organizației Națiunilor Unite a condus la crearea organizației de astăzi, care surprinde mai bine schimbarea naturii ordinii internaționale și noua rațiune a-statală a celei mai importante instituții de guvernare globală de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Acceptarea în rândul membrilor organizației a actorilor globali non-statali a fost decizia politică firească, favorizată de valul de transformări economice și sociale, amplificate de avansul tehnologic de la începutul mileniului. Pe fondul modificărilor psiho-comportamentale ale oamenilor hiper-tehnologizați, identitățile naționale s-au estompat în fața altor tipuri de identități. Rețelele sociale, culturale și profesionale distribuite global au căpătat în anii ‘2020 pronunțate valențe politice. Deciziile majore au ieșit de sub apanajul guvernelor, o cedare de autoritate fără precedent a statelor în fața valului de libertarianism social de sorginte cybersocietală. Influența crescândă a rețelelor sociale asupra mecanismelor politice a pregătit terenul pentru afirmarea actorilor economici și tehnologici globali, a marilor universități și centrelor de cercetare, a platformelor internaționale de analiză strategică și lobby sau a organizațiilor non-guvernamentale non-proft, ca parteneri egali ai statelor-națiune.
Războiul ruso-ucrainean din prima parte a deceniului trei a marcat eșecul statului, ca unică entitate politică beneficiară a monopolului puterii și a consfințit rolul covârșitor al actorilor supra-statali și non-statali în deciderea sorților recursului la violenţă. Este cea mai mare reformă a modelului de organizare politică a societății umane de la Pacea Westfaliană, atunci când geografia înlocuise religia pentru a trasa frontiere fizice în jurul centrelor de putere politică create de omogenitățile societale de tip național.
Tranziția actorilor sociali, economici și tehnologici non-statali către spațiul politic global le-a asigurat accesul cu drepturi depline în cadrul Adunării Generale a Organizației Pământului. Cei 275 de membri statali și non-statali ai primei adunări generale din 2030 au creat organisme de decizie pentru rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntă societatea de astăzi. Între acestea, Consiliul de Securitate al Pământului ocupă un loc central, alături de Consiliul drepturilor omului și identităților multiple, Consiliul inteligenței artificiale și interacțiunii om-mașină, Consiliul de protecție a mediului, ecosistemelor naturale și organismelor cyborg sau Consiliul de colonizare a spațiului cosmic.
Însă, probabil că cea mai importantă reformă politică a fostei ONU se regăsește în structura bicamerală actuală a Organizației Pământului. Un proces început la finele anilor 2020, care a condus la formarea Adunării Reprezentanților, sub forma unei camere inferioare cu 555 de membri aleși direct de oamenii din întreaga lume pentru mandate de trei ani. Procesele elective au loc pe platformele politice ale mediei sociale, acolo unde candidații trebuie să convingă că pot vorbi și vota în numele unor comunități reprezentative distribuite global.
Rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Pământului, senatul noii ordini internaționale, sunt fundamentate pe inițiativele Adunării Reprezentanților, care, la rândul lor, se bucură de legitimitatea conectării directe a membrilor la interesele oamenilor sau comunităților care i-au votat. Opiniile reprezentanților beneficiază de ratinguri de încredere și onestitate rezultate din agregarea a două clase de scoruri. Pe de o parte, „steluțele” dobândite în interiorul rețelelor sociale și profesionale, iar pe de altă parte, ratingurile de comportament extrase de tehnologiile machine learning implementate în rețelele de tip Internet of Things care ne asigură confortul cotidian. Adunarea Reprezentanților beneficiază de cinci locuri de membri nepermanenți ai Consiliului de securitate al Pământului. Aceștia acționează, de regulă, ca o minoritate politică favorabilă inițiativelor convergente ale membrilor permanenți.
În pofida festivismului previzibil, reuniunea de la Nuuk se anunță tensionată, cu mai multe puncte fierbinți pe agendă decât eufemisme consensuale. De altfel, alegerea locației a presupus negocieri intense între blocurile geotehnopolitice ale lumii. Poziția Nuuk, la frontiera dintre Statele Unite ale Europei și Statele Unite ale Americii de Nord, poate semnifica dorința comunității euroatlantice pentru menținerea rolului său central în asigurarea securității internaționale în următoarele decenii. Surse apropiate echipelor de negociere afirmă că decizia finală privind locația summitului a fost influențată de Statele Unite ale Americii de Nord, uniunea care integrează astăzi statele canadiene cu cele americane și deține cea mai mare putere militară și tehnologică a lumii. În ciuda competiției globale pentru supremație tehnologică, cei mai mulți membri ai Consiliul de Securitate al Pământului se vor deplasa la Nuuk cu dronele nord-americane ale Lockheed Martin, pornind de la Iqaluit, orașul cu două milioane de locuitori de pe coasta de est a Americii de Nord. Încălzirea globală a înlesnit popularea accelerată a teritoriilor din nordul Atlanticului, acoperite de ghețuri până nu demult.
La Nuuk, cei 15 membri permanenți și 15 aleși ai consiliului de securitate vor trebui să adopte o poziție fermă cu privire la stabilizarea centrului Africii, devastat de conflictele ultimului deceniu create de migrațiile masive de populații, sărăcia accentuată, foametea și bolile produse de schimbările climatice. 11 membri, Statele Unite ale Europei, Statele Unite ale Americii de Nord, Federația Democratică Rusă, China, Amazon, Google, Pfizer, Xiaomi, Autonomous Generation, Forumul Global de Mediu și Confederația Oceania, au propus un proiect de rezoluție prin care o jumătate de miliard din cei aproape două miliarde de africani ar putea primi rezidență fie pe insulele artificiale ale Organizației Pământului din Oceanul Arctic, fie vor fi strămutați în teritoriile rusești și nord-americane din proximitatea Cercului Polar de Nord. Consiliile politice autonome regionale public-private din aceste regiuni, formate din reprezentanții statelor, corporațiilor și ONG-urilor, sunt de mai mulți ani în căutarea de forță de muncă pentru noile areale agricole și industriale care au luat locul fostelor întinderi de gheață. După unele surse de la Moscova, populații largi ar putea fi relocate și în regiunea Gobi, care se confruntă cu o criză majoră a forței de muncă, mai ales după investițiile masive ale Rusiei, SUE, SUAND, Amazon și Tesla în construcția celui mai mare cosmodrom al lumii și a uriașelor hab-uri logistice ale industriei aerospațiale.
În deciziile pe această temă vor conta și rezultatele programului de augmentare biologică, derulat în ultimii șapte ani de Consiliul de protecție a mediului, ecosistemelor naturale și organismelor cyborg, pentru facilitarea adaptării rapide a oamenilor la condițiile climatului rece și la consumul alimentelor artificiale rezultate din reciclarea deșeurilor din plastic.
Se poate anticipa o opoziție a Federației Africii Subsahariene cu privire la proiectele care vizează migrații masive controlate de populații. Guvernul său a luptat mulți ani pentru găsirea de soluții în interiorul arealului african. Cu toate acestea, decizia de strămutare va fi susținută de părților direct interesate cu puternice argumente economice și financiare. Conform declarațiilor ministrului european al Apărării, stabilizarea Africii va permite retragerea celor două corpuri de armată ale armatei europene din Africa, iar Comandamentul militar european de la Pretoria ar putea deveni Centrul euro-african de transfer tehnologic în domeniul inteligenței artificiale. În același sens, Consorțiul General Dynamics – Rheinmetall – Renault a anunțat că programul de relocare a populațiilor afectate de schimbările climatice îi va permite să recicleze mașinile de luptă ale celor trei brigăzi ale forțelor sale de securitate privată cu care contribuie la forța de stabilizare a Africii, pentru a putea utiliza materialele rare recuperate în construcția flotei lor spațiale. Mai mult, bateriile retrofitate vor putea fi redistribuite complexului energetic de centrale de desalinizare a apei oceanice de la Dakar, deținut de Organizația Mondială a Apelor Artificiale. Acest complex alimentează și Sahara River, cel mai mare fluviu artificial din lume, care străbate întreaga Uniune a Africii de Nord de la Dakar la Alexandria.
O altă chestiune sensibilă este statutul coloniilor lunare. Pozițiile aparent ireconciliabile ale Chinei și Tesla au blocat adoptarea unei rezoluții pe această temă în ultimii trei ani. Elon Musk a declarat în mai multe ocazii că cel mai mare succes pe care îl poate avea până la împlinirea vârstei de 70 de ani ar fi ca Asociația Coloniilor Lunare să ocupe un fotoliu în cadrul Adunării Generale a Organizației Pământului, în timp ce Beijingul duce o campanie susținută pentru menținerea sistemului instituit în 2032 de reprezentare prin rotație a intereselor asociației de fiecare dintre actorii prezenți pe lună. Se poate anticipa că discutarea subiectului va fi amânată până anul următor, atunci când reuniunea anuală a Consiliului de Securitate al Pământului va avea loc, pentru prima dată în istorie, în spațiul cosmic. Stația orbitală privată Amazon Universe îi va găzdui pe liderii de securitate ai lumii, prilej cu care va fi lansat mult așteptatul program de colectare a asteroizilor bogați în zăcăminte de cobalt, litiu și magneziu cu ajutorul dronelor militare de generația a zecea.
Neincluderea pe agenda Summitului de la Nuuk a chestiunii coloniilor lunare este cu atât mai previzibilă cu cât americanii și europenii doresc conexarea statutului Lunii cu problematicile reglementării traficului comercial către Marte și distribuirii mai echitabile a costurilor pentru reciclarea deșeurilor spațiale între puterile deținătoare de capabilități autonome de transport spațial, de foarte mare viteză, bazate pe inteligență artificială. Aducerea Chinei, Rusiei și Indiei într-un acord universal de control al licențelor pentru traficul cosmic ar reprezenta o victorie importantă a euro-americanilor, cu atât mai mult cu cât costurile acestor transporturi au scăzut semnificativ în ultimii ani. În schimbul intrării indienilor în acord, Statele Unite ale Europei au promis alocarea de fonduri importante pentru finanțarea stației de reciclare a deșeurilor spațiale de la Made, mega-centrul ecologic al Indiei Mari, stat al cărui frontiere coincid în foarte mare măsură cu cele coloniale de la începutul Secolului XX.
Indiferent de succesul unui asemenea acord, poziția Tesla în chestiunea coloniilor de pe Lună nu poate fi ignorată, mai ales după ce la conducerea consiliului său de guvernare a venit Greta Thunberg, cunoscută pentru pozițiile radicale cu privire la lipsa de credibilitate a guvernelor statelor-națiune în abordarea problemelor de mediu și considerată, de mulți, ca inflexibilă și zeloasă. Miza Tesla este pregătirea terenului pentru lărgirea autonomiei politice a satelitului natural al Pământului în scopul introducerii cetățeniei selenare.
Rămânând în domeniul spațial, conform unor surse jurnalistice din web-ul cuantic, Statele Unite ale Europei ar intenționa să aducă în discuție la reuniunea de la Nuuk necesitatea semnării unui tratat de neproliferare a stațiilor orbitale pentru lansarea rachetelor hipersonice și pentru controlul armelor inteligente dirijate de generația a cincea. Elementul de sensibilitate al acestei teme este instabilitatea conștiinței artificiale universale, rezidentă în metaversul găzduit de Meta. La prima vedere, o astfel de inițiativă poate părea surprinzătoare, mai ales venind de la liderul global în domeniul tehnologiilor de realitate augmentată utilizate de majoritatea sistemelor de comandă și control ale infrastructurilor critice globale, domeniu în care se încadrează și rețelele de sateliți și platforme orbitale. Însă, Bruxellesul este supus unei presiuni crescânde din interior, în primul rând din partea mișcării eticienilor post-neoumaniști pornită din Londra după reintegrarea insulelor britanice în Uniunea Europeană, la finalul deceniului trei. Trebuie reamintit că reîntoarcerea britanicilor în Uniune a fost facilitată de succesul economic obținut de europeni în cadrul financiar 2021-2027, datorită perseverenței în implementarea master-planului de reziliență după pandemia de Covid-19, ultima mare pandemie globală a omenirii. Explozia cercetării și inovării de pe continent a fost într-o totală antiteză cu criza economică în care s-au adâncit insularii după Brexit. O lecție usturătoare pentru istoria națiunii care a creat modelul politic al democrației, deschiderii națiunilor către cooperare și dialog și comerțului global. Eticienii londonezi au transformat această lecție într-o politică post-neoumanistă a solidarității, unității și incluziunii pe care o văd aplicabilă în toate spațiile fizice și virtuale ale societății noastre, inclusiv în spațiul cosmic.
Este de așteptat ca Rusia și Oceania să nu agreeze semnarea unui tratat de neproliferare, mai ales după ce Moscova și Canberra au încheiat un memorandum de cooperare pentru utilizarea duală a stațiilor lor orbitale militare într-o rețea comună pentru îmbunătățirea tehnologiilor de captare și înmagazinare a energiei fulgerelor. Aceste surse de energie au fost integrate în categoria infrastructurilor critice după abolirea emisiilor de CO2 în 2035. Sensibilitatea subiectului este amplificată de acțiunile piraților energetici, care și-au îmbunătățit tehnicile de conectare ilegală la sursele de energie alternativă cosmice, atmosferice și submarine. Aceasta, în pofida rezoluției Consiliului de Securitate al Pământului din urmă cu trei ani, prin care Forțele Spațiale Nord-Americane au fost mandatate să desfășoare Operațiunea Geea pentru protejarea meta-infrastructurilor energetice neo-neconvenționale. Se pare că limitările operaționale, mai ales neincluderea infrastructurilor private ca obiective ale misiunii, au împiedicat obținerea de rezultate concrete până în prezent.
În final, o altă rezoluție va fi pusă pe agendă de Toyota și MIT are doresc ca finanțarea cercetărilor pentru tehnologiile de propulsie a dronelor cu consum negativ de energie să fie validată de un consiliu științific care să raporteze periodic stadiul dezvoltărilor către adunarea generală. Măsura are în vedere potențialul dual al acestor tehnologii, iar cei doi membri ai consiliului de securitate reclamă concurența neloială din domeniu a centrelor de cercetare care nu investesc suficient în implementarea cerințelor obligatorii de securitate cibernetică, din cauza costurilor încă prohibitive. În ultimii ani, au fost semnalate scurgeri de informații către grupările anarhiste și de extremă dreaptă, care după unele estimări ar putea ajunge să producă vehicule cu consum negativ de energie în mai puțin de trei ani. O astfel de evoluție ar crea o adevărată explozie a traficului de roboți, semiconductori și plasmă cibernetică, care intră sub incidența regimului internațional de control al producției și distribuției de resurse tehnologice esențiale.
În acest context complicat de securitate globală, summitul Consiliului de Securitate de la Nuuk devine crucial pentru stabilirea direcției în care se va îndrepta omenirea până la finalul acestui secol.
Niculae Iancu este expert în securitate și apărare, cu experienţă în domeniul cercetării ştiinţifice militare și de intelligence.