Consecințele epidemiei de coronavirus asupra populației. Percepții în funcție de vârstă

Din dorința de a-și proteja cetățenii de riscul de îmbolnăvire în contextul pandemiei de Covid-19, societățile din întreaga lume, iar cea românească nu face excepție, au încercat să limiteze drastic interacțiunile sociale ale persoanelor de toate vârstele, și în mod special ale celor de peste 65 de ani. Ca urmare, acestea s-au văzut mai izolate ca niciodată, fapt ce ne-am putea aștepta să se reflecte și în opiniile pe care vârstnicii le au despre subiectele fierbinți ale momentului, în raport cu modul în care se raportează la acestea tinerii sau populația de vârstă matură.

Pentru a testa această ipoteză, vom folosi date sociologice privind modul în care a au perceput românii gestionarea crizei sanitare în primele săptămâni și, mai ales cu ar trebui gestionate efectele negative ale epidemiei de coronavirus asupra economiei românești puse la dispoziție de ultimele două sondaje INSCOP Research realizate în parteneriat cu Verifield. Atât cercetarea desfășurată în parteneriat cu Adevărul între 16-19 martie 2020 cât și cea efectuată la comanda revistei Capital între 20 și 24 martie au fost realizate pe eșantioane de 800 de câte respondenți, prin metoda CATI.

Punând cap la cap cele două cercetări, putem constata de la bun început că, în ceea ce privește evaluarea măsurilor preventive de restricționare a circulației, de închidere a școlilor, controlul granițelor, nu există niciun fel de discordanță între tineri și persoanele vârstnice.

Sursa: https://www.inscop.ro/23-martie-2020-perceptia-populatiei-cu-privire-la-epidemia-de-coronavirus/

Marea majoritate a populației sprijină masiv aceste propuneri, absența diferențelor de percepție în funcție de vârsta respondenților indicând starea de anxietate puternică și, poate mai important, faptul că populația înțelege amploarea crizei și gravitatea consecințelor nerespectării măsurilor impuse de starea de urgență.

Sursa: https://www.inscop.ro/26-martie-2020-sondaj-realizat-de-inscop-in-parteneriat-verifield-la-comanda-revistei-capital-partea-a-ii-a/

De asemenea, românii sunt puternic conștienți de efectele negative pe care le resimte economia românească în această perioadă și sunt de acord, într-o majoritate covârșitoare cu sprijinirea de către stat a companiilor afectate.

Dincolo de ratele ridicate de aprobare a diverselor măsuri de combatere a efectelor negative ale epidemiei asupra economiei, distribuția răspunsurilor la întrebările legate de măsurile de sprijinire a mediului privat relevă anumite diferențe de opinie în funcție de categoria de vârstă a respondenților.

De la bun început, trebuie punctat că măsurile de sprijinire a firmelor private cuprinse în chestionar (inspirate de cele vehiculate în spațiul public) se subscriu unor scheme mai extinse sau mai restrânse de asistență guvernamentală, respectiv unei implicări mai puternice sau mai scăzute a statului în economie (spre exemplu: necesitatea demarării de proiecte de investiții majore finanțate din fonduri publice sau de sprijinire a celor private). Prin urmare, răspunsurile la aceste întrebări pot fi privite ca reflectând, într-o anumită măsură, orientarea populației către anumite tipuri de politici economice.

În primul rând, sondajul INSCOP Research realizat la între 20 și 24 martie, la comanda revistei Capital, relevă diferențe semnificative între categoriile de vârstă în ceea ce privește acordul față de sprijinirea de către stat a companiilor afectate de pandemie. Astfel, cei peste 45 de ani sunt de acord într-o proporție mai mare decât cei sub această vârstă cu ideea potrivit căreia statul ar trebui să ia măsuri speciale pentru ajutorarea firmelor private a căror activitate economică a fost afectată de epidemia de coronavirus.

Faptul că, pe măsură ce crește vârsta, crește și receptivitatea la ideea sprijinirii firmelor private de către stat poate părea surprinzătoare la o primă vedere întrucât ne-am fi așteptat ca generațiile mai tinere, socializate în perioada post decembristă și implicit într-un sistem economic capitalist, să aprobe cel mai puternic ajutorarea mediului business.

La o privire mai atentă însă, distribuția răspunsurilor pe alți itemi indică faptul că, în general, cei mai în vârstă au așteptări mai mari legate de o asistență mai sporită a statului, inclusiv când este vorba de sprijinirea firmelor private. Aceste așteptări, care se subscriu unei viziuni paternaliste asupra statului, pot fi explicate inclusiv din prisma socializării lor extinse în perioada regimului comunist.

Sursa: https://www.inscop.ro/26-martie-2020-sondaj-realizat-de-inscop-in-parteneriat-verifield-la-comanda-revistei-capital-partea-a-ii-a/

Diferențe în funcție de categoria de vârstă se remarcă și în ceea ce privește opinia asupra modului de direcționare a sprijinului oferit de stat către companii. Menționăm că sondajul realizat de INSCOP Research a inclus și câteva întrebări cu privire la companiile pe care statul ar trebui să le ajute în contextul crizei generate de epidemia de Covid-19. Mai precis, respondenții au fost chestionați cu privire la sprijinirea firmelor cu datorii către stat, respectiv sprijinirea firmelor în funcție de cât de puternic a fost afectat sectorul lor de activitate.

Astfel, cei sub 45 de ani consideră într-o proporție mai mare decât cei trecuți de această vârstă că statul ar trebui să ajute toate firmele private afectate de epidemia de coronavirus, indiferent dacă înainte de criză și-au plătit sau nu contribuțiile.

Este de presupus că persoanele sub 45 de ani – mai expuse culturii antreprenoriale decât generațiile mai vechi – sunt înclinate să vadă întârzierile în plata dărilor către stat nu ca reflectând neapărat rea-voință din partea antreprenorilor, ci ca putând fi cauzate de dificultăți economice obiective.

De asemenea, tinerii sub 30 de ani consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de vârstă că ajutorul statului ar trebui direcționat către toate sectoarele economiei, indiferent de cât de mult a fost afectată activitatea lor de epidemia de coronavirus.

Sursa: https://www.inscop.ro/26-martie-2020-sondaj-realizat-de-inscop-in-parteneriat-verifield-la-comanda-revistei-capital-partea-a-ii-a/

Practic, generațiile mai tinere tind să fie de acord într-o proporție mai mare decât celelalte categorii cu scheme mai extinse de sprijinire a firmelor private, indiferent de comportamentul acestora în raport cu obligațiile fiscale (plata contribuțiilor sociale la timp), respectiv indiferent de sectorul economic în care acestea activează.

Datele din sondajul realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Adevărul privind măsurile specifice de sprijinire a firmelor completează tabloul variației în funcție de vârstă a opiniilor legate de sprijinirea sectorului privat. Astfel, tinerii sub 30 de ani consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii ca fiind importantă și foarte importantă achitarea de către stat a datoriilor către firmele private (recuperarea TVA). Cât privește acordarea de împrumuturi cu dobânzi reduse firmelor care investesc și creează locuri de muncă, măsura este apreciată ca fiind importantă și foarte importantă mai ales de cei cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani.

Un alt set de întrebări care pune în lumină diferențe de opinie în funcție de vârstă este cel referitor la demararea de proiecte majore de investiții. În acest sens, participanții la sondajul realizat la comanda revistei Capital au fost rugați să-și exprime acordul față de ideea ca statul să încurajeze prin măsuri concrete proiectele private mari de investiții, respectiv ca statul să inițieze proiecte mari de investiții finanțate din bani publici.

Sursa: https://www.inscop.ro/graficul-saptamanii-sondaj-inscop-verifield-la-comanda-revistei-capital/

Deși la nivelul întregii populații există un sprijin ridicat pentru ambele tipuri de investiții, analiza socio-demografică relevă că vârstnicii (cei de peste 60 de ani) susțin într-o măsură mai mică decât celelalte categorii atât inițierea de către stat a unor proiecte mari de investiții susținute din bani publici, cât și ideea că statul trebuie să sprijine proiecte de investiții private.

Datele sunt confirmate și de celălalt sondaj INSCOP Research realizat în luna martie, în parteneriat cu ziarul Adevărul. În cadrul anchetei, cei intervievați au fost rugați să aprecieze cât de importantă este susținerea unor mari proiecte de investiții publice sau private în vederea stimulării economiei românești și creării de locuri de muncă. Distribuția răspunsurilor pe grupe de vârstă arată că cetățenii peste 60 de ani consideră într-o măsură mai mică decât celelalte categorii ca fiind importantă și foarte importantă susținerea unor mari proiecte de investiții, fie ele publice sau private.

O posibilă explicație rezidă în faptul că vârstnicii sunt înclinați să susțină direcționarea eforturilor bugetare mai mult către acoperirea cheltuielilor sociale decât spre investiții. Dat fiind că aceștia și-au trăit mare parte din viața adultă în perioada comunistă și au trecut prin turbulențe economice din anii 90, este firesc să fie mai preocupați de probleme legate de traiul de zi cu zi și de orientarea resurselor publice în această direcție.

La polul opus, generațiile mai noi, active economic, tind să aibă așteptări mai ridicate legate de îmbunătățirea infrastructurii și de creșterea calității serviciilor publice (ca parte a aspirațiilor influențate de modelul occidental), obiective care sunt condiționate, printre altele, de creșterea investițiilor, atât publice, cât și private.

Putem constata așadar că există variații de opinie în ceea ce privește modul în care autoritățile ar trebui să gestioneze efectele economice ale epidemiei de coronavirus. Totuși, variațiile observate nu marchează o prăpastie generațională insurmontabilă din punctul de vedere al viziunii asupra politicilor economice în contextul pandemiei. Chiar dacă în multe cazuri au fost izolați în această perioadă de restul populației, vârstnicii împărtășesc, cu unele nuanțe inerente, opiniile preponderente în celelalte categorii de vârstă. Ca urmare, per ansamblu, distribuția răspunsurilor privind acordul cu diferitele măsuri enunțate arată orientarea respondenților către un mix de politici economice. Mai precis, cei intervievați își exprimă concomitent un acord ridicat cu măsuri care reflectă viziuni economice diferite, lucru explicabil din prisma caracterului excepțional al acestei crize care ne provoacă, printre altele, să regândim rolul statului în economie.

În ceea ce privește încrederea în instituții măsurată în contextul epidemiei de coronavirus, am constatat o creștere puternică a încrederii în toate instituțiile măsurate comparativ cu un sondaj INSCOP Research realizat în urmă cu exact un an.

Sursa: https://www.inscop.ro/23-martie-2020-perceptia-populatiei-cu-privire-la-epidemia-de-coronavirus/

Fenomenul este firesc și nu s-a produs doar în România, ci a putut fi remarcat și în alte state chiar mai puternic afectate de epidemie. Într-o situație de nesiguranță oamenii caută întotdeauna repere de stabilitate și funcționalitate, iar cele mai facile sunt instituțiile statului cărora le accord încredere cu generozitate.

Un fenomen foarte interesant și oarecum surprinzător pe care l-am observat în ceea ce privește modul în care populația din diverse categorii de vârstă acordă încredere instituțiilor, este faptul că tinerii din categoria 18-30 de ani par să acorde ceva mai multă încredere decât persoanele vârstice de peste 60 de ani, unor instituții precum Uniunea Europeană, Președinția, Guvernul, Ministerul Sănătății și Parlamentul. Pe de altă parte, nivelul de încredere în Armată, Poliție și Primărie este relativ similar atât în rândul tinerilor, cât și al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.

Concluzionând, „conflictul dintre generații” în vremuri de pandemie există, însă amploarea sa este mai redusă comparativ cu diviziunile pe care le putem observa în „vremuri de pace”. Crizele de asemenea amploare tind să niveleze opiniile, mai ales în condițiile în care fluxul informațional este destul de controlat și relativ uniform. Sigur, în vremurile de astăzi, nu lipsesc provocările determinate de avalanșa de știri false, dezinformări menite să provoace panică sau lipsă de încredere și solidaritate în societate. Iar victimele acestor campanii sunt deopotrivă și tineri și vârstnici. Cu toate acestea, percepția publică pare a urma o linie de echilibru în care vârstele și generațiile au opinii ceva mai congruente, indicând un grad mai ridicat de omogenitate socială. Acest fenomen este probabil una dintre explicațiile rezilienței pe care o observăm la națiunea română în primele două luni de la declanșarea crizei globale a generației noastre.

Materialul este parte a dezbaterii Vârste și generații. Între responsabilitate și conflict.

Vârste și generații. Între responsabilitate și conflict

Lasă un răspuns