Mircea Martin – 75

Predilecţii interpretative În Singura critică, pentru Mircea Martin, actualitatea lui Lovinescu („la treizeci şi cinci de ani de la moarte“) ţine, circular, de faptul că Lovinescu a determinat perioada ce i-a urmat. Vorbind, mai departe, de o anumită „datorie“ a unei epoci pentru un asemenea personaj, Martin îşi prezice, involuntar poate, profilul astăzi. Nu doar… Continuă lectura Mircea Martin – 75

Denigratori şi retrograzi…

În România literară, o ţară tristă plină de umor, totul sau aproape totul devine din ce în ce mai previzibil, iar insolitudinea, surpriza şi neprevăzutul care ţin atenţia trează şi încordată îşi micşorează văzând cu ochii frecvenţa şi spaţiul de descindere: previzibilitatea e o garanţie a plictiselii! Ar fi, după dna Aura Christi (Contemporanul, februarie… Continuă lectura Denigratori şi retrograzi…

Scandalul Premiului Naţional „Mihai Eminescu”: numărătoarea steagurilor

În numărul trecut din Cultura am scris împreună cu Alex Goldiş despre scandalul acordării Premiului Naţional „Mihai Eminescu“ lui Gabriel Chifu, în condiţiile în care vicepreşedintele USR îi avusese contracandidaţi pe Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Aurel Pantea, Liviu Ioan Stoiciu ş.a. Revin asupra subiectului mai ales cã între timp au fost revelate alte date în… Continuă lectura Scandalul Premiului Naţional „Mihai Eminescu”: numărătoarea steagurilor

Mircea Martin şi „complexele“ literaturii române

Încercam să fac, în urmă cu ceva vreme, o schiţă de portret lui Mircea Martin şi porneam de la constatarea că, deşi împărtăşeşte cu colegii de generaţie o serie de credinţe şi de valori comune, Mircea Martin nu s-a simţit niciodată pe deplin confortabil în portretul de grup al criticii şaizeciste. Autoritatea lui s-a consolidat… Continuă lectura Mircea Martin şi „complexele“ literaturii române

Politica literară şi viceversa. Despre ideologia publicistică a nouăzeciştilor

După mai multe decenii în care singura şansă a literaturii fusese să se declare apolitică, autonomă, Generaţia ’90 redescoperă „implicarea“ ideologică. Ea o face însă sub semnul parodiei şi al minimalizării programatice (deci tot sub aripa estetismului), de vreme ce rubricatura sub care stau notele social-politice se intitulează „Politică literară şi viceversa“. O astfel de… Continuă lectura Politica literară şi viceversa. Despre ideologia publicistică a nouăzeciştilor

Forme ale adecvării actului critic în textele lui Mircea Martin

Mircea Martin Introducere Se remarcă, în cadrul operei lui Mircea Martin, un mecanism inerent al asumării actului critic, o geometrie a valorilor tradusă atât prin manifestări de natură programatică, precum şi prin aplicarea acestor principii la obiectul de studiu. Există, altfel spus, în scrierile autorului un centru iradiant, ale cărui valenţe compun un manifest, şi… Continuă lectura Forme ale adecvării actului critic în textele lui Mircea Martin

Excelenţa academică braşoveană

Iniţiat în 2006, de către Andrei Bodiu, proiectul „Excelenţă academică braşoveană“, finanţat de Consiliul Municipal Braşov, cuprinde, printre altele, organizarea Colocviului Naţional Universitar de Literatură Română Contemporană, ajuns, în acest an, la ediţia a XI-a. Numerotarea cuprinde şi alte întâlniri, din 2007 şi din 2012, consacrate lui Gheorghe Crăciun. Protocolul acestei manifestări – poate cea… Continuă lectura Excelenţa academică braşoveană

Generatia Labis (mai) exista?

„Epoletii generatiei mele / Cine ar îndrazni sa îi jigneasca?“ (Ana Blandiana) Despre generatia saizecista, întâmpinata euforic, „se vorbeste astazi mai mult la trecut“, constata Mircea Martin, prefatând o a doua editie (nerevazuta, dar adaugita) a cartii sale din 1969, „Generatie si creatie“ (Editura Timpul, Resita, 2000), volum de ecou si care, peste ani, ramâne… Continuă lectura Generatia Labis (mai) exista?

Eugen Simion, între scepticism si post-teorie

E destul de greu de masurat modificarea de paradigma a criticii românesti postbelice în raport cu modelul critic de dinainte de realismul socialist nu pentru ca înnoirile de discurs n-ar fi vizibile, ci pentru ca n-a existat, propriu-zis, o confruntare directa între reprezentantii celor doua directii. În „Critica în transee“ (2011) am încercat sa explic,… Continuă lectura Eugen Simion, între scepticism si post-teorie

Intunecatul April

Imi place sa notez faptul ca un numar relativ insemnat de critici români importanti sunt fii ai primaverii. Printre acestia doua figuri proeminente ale literaturii contemporane: Gheorghe Grigurcu si Mircea Martin, nascuti, primul, pe 16 aprilie 1936, al doilea, pe 12 aprilie 1940. Ce semnificatie ori importanta ar putea avea acest fapt? Absolut niciuna. Si… Continuă lectura Intunecatul April