Generatia literara a saizecistilor a beneficiat de prestatia surprinzator (si salutar) de moderna si de matura, dupa o epoca de dogmatism ideologic si estetic, a unor critici – Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Valeriu Cristea, Lucian… Citește mai mult »Critica între viata literara si lumea literaturii
Sa enumeram la întâmplare caracterizari facute unor anumite persoane din România sau de aiurea: „viclean rural“, „eminent specialist în rosul cascavalului pe dedesubt“, „super-sincronizat oportunist“, „o catastrofa“, „impertinenta unui oarecare“, „obscur profesoras“, „gazetarasi literari francezi“,… Citește mai mult »De ce atâta venin si trivialitate?
Este dincolo de orice indoiala faptul ca, in secolul trecut, critica si istoria literara romaneasca au avut trei corifei: G. Ibraileanu, E. Lovinescu si G. Calinescu. Au fost si sunt si alti mari critici, dar… Citește mai mult »Mihai Ralea, elogiul valorii
Românii ar fi stoici, asa cum se considera Adrian Marino insusi in autobiografia sa („Viata unui om singur“, Polirom, 2010), nu platonici, cum crede Noica. Numai ca românii sunt un popor „Iremediabil «mioritic»“ (252), asa… Citește mai mult »Românism si mondialism
Voi începe prin a marturisi ca l-am judecat pe Adrian Marino, asa cum am judecat si pe altii, fara sa îi citesc opera critica (de el nu am citit, pâna de curând, decât „Hermeneutica lui… Citește mai mult »Ce am învatat de la Adrian Marino
Exista o hoarda de ciocârlani guresi care, ori de câte ori lumea e zguduita de tragedii si catastrofe în fata carora oamenii în general amutesc, apar în stol pe micul ecran si, cu masca trista… Citește mai mult »Activistii patriotismului
E foarte probabil ca amânând cu cinci ani dupa moarte publicarea tulburatoarei sale „autobiografii“ spirituale, Adrian Marino a mizat chiar pe asemenea strigate patimase, violente si ofensatoare la care am asistat intr-un prim val de… Citește mai mult »Omul care si-a gresit secolul
Exista tentatia de a citi (si comenta) „memoriile“ lui Adrian Marino (pun cuvantul in ghilimele, caci „Viata unui om singur“ este o scriere mai degraba inclasificabila) intr-o singura cheie, contaminati fiind noi insine de negativismul… Citește mai mult »Cronica unei singuratati asumate (III)
In „Viata unui om singur“, Adrian Marino revine obsesiv la aprecierile injuste, la vexatiunile, tacerile „dirijate“, ocultarile, minimalizarile, calificarile abuzive pe care le-a suportat „cu stoicism“. Una dintre cele mai deranjante, chiar traumatizante nedreptati, in… Citește mai mult »Cronica unei singuratati asumate (II)
Nevrând sa cada viu pe mâna „odioasei vieti literare“, Adrian Marino a dispus ca memorile sale – „Viata unui om singur“ – sa fie publicate, la Polirom, dupa ce va fi trecut un lustru de… Citește mai mult »Cronica unei singuratati asumate