Titus Vîjeu, O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan, Editura Familia, 2014 În stilul dialogurilor platoniciene, realizate nu la un banchet prelungit, ci prin mijloacele internetului actual, un fost profesor universitar şi un discipol… Citește mai mult »O carte de zile mari
Cândva am avut ocazia să călătoresc în Siberia până departe în Dalnîi Vostok, cum numesc ruşii Orientul Îndepărtat. Am traversat-o de la Vest la Est până la Habarovsk, oraş situat la gurile fluviului Amur, având… Citește mai mult »Constantin Stere, un mare român cu suflet abisal
În primăvara lui 1870, Eminescu îi trimitea de la Viena lui Iacob Negruzzi poezia Venere şi Madonă – care va reprezenta debutul său la Convorbiri literare (15 aprilie 1870) şi va alimenta, alături de Epigonii… Citește mai mult »Eminescu şi Rafael
Comedia din jurul presupuselor spuse ale lui Nicolae Breban într-o şedinţă de secţie a Academiei Române îmi aduce aminte o întâmplare din 2008. În 2008, aşadar, ziarul Gardianul – condus de Gabriel Stănescu, cumătrul lui… Citește mai mult »Comedia eroilor
7. Umberto Eco, Numele trandafirului (1980) Vânătoarea unei copii unice a tratatului lui Aristotel despre comedie sfârşeşte cu incendierea bibliotecii medievale în al cărei decor se petrec toate întâmplările acestui policier multistratificat. 6. Mateiu Caragiale,… Citește mai mult »De 7 ori despre arderea cărţilor
Deşi neclarificat conceptual, departe de a întruni consensul, plutind în echivoc, considerat un „gen sezonier“ chiar, hibridând factualul şi ficţionalul, fenomenul autoficţiunii are o impresionantă carieră, fie că îl acceptăm ca avatar modern al autobiografiei,… Citește mai mult »Pactul autoficţional
Un portret de speriat, negru şi „duşmănos“ îi face scriitorului Nicolae Breban prăpăstiosul pamfletar şi eruditul analist al romanului poliţist universal, Mircea Mihăieş: Omerta Breban, în România literară nr. 24/12 iunie 2015. Echivocă, punerea sub… Citește mai mult »Despre ura literară
Le Grand Meaulnes, unicul roman al scriitorului francez Alain Fournier – pe numele său adevărat Henri Alban Fournier – apare în toamna anului 1913, într-un context politic şi istoric semnificativ pentru o înţelegere ulterioară nu… Citește mai mult »Rătăcind cu Fournier pe „cărarea pierdută“ a copilăriei
Julio Cortázar, Şotron, traducere de Tudora Şandru Mehedinţi, Editura Polirom, Iaşi, 2011 Imediat după apariţie, în 1963, romanul Şotron al lui Julio Cortázar a suscitat interpretări dintre cele mai diverse, a stârnit admiraţia a numeroşi… Citește mai mult »Jocuri şi ferestre deschise
Un personaj de un camelionism oarecum rafinat este elitistul parvenit. Intrat deja în mitologia autohtonă, el e parvenitul îmbogăţit sau agăţat în funcţii după războaie, revoluţii, lovituri de stat. Odată ajuns, elitistul parvenit îşi închipuie… Citește mai mult »Mituri şi… mituri. Alte note dintr-un jurnal antinostalgic