Pentru cineva obişnuit să călătorească în căutarea imaginilor Morţii din decoraţia monumentelor de cult, exersat în analizarea raporturilor diverselor comunităţi cu fenomenul trecerii, descoperirea unui osuar pare a se înscrie în firescul unei cercetări de… Citește mai mult »Aşteptând ziua Învierii în osuarul de la Jina
24 septembrie, Credinţa unei umaniste. A doua conferinţă susţinută de Julia Kristeva, atee autodeclarată, a pledat pentru nevoia de a crede. Mai bizar chiar: dintr-o perspectivă laică. Nu a fost singura miză inedită. Conferinţa s-a… Citește mai mult »Sindromul idealităţii şi credinciosul adolescent, Julia Kristeva, atee şi elevă a lui Freud, despre nevoia de a crede
O întreb pe nana Lucreţia Târ din Necrileşti (prietenă din copilărie şi vecină de aproape o viaţă cu nana Valeria) cum era nana când era tânără. Zâmbeşte nana Lucreţia şi-mi spune, glumind ca de obicei:… Citește mai mult »Nana Valeria: viaţa de gazdă
Era firesc ca la împlinirea a trei veacuri de la moartea martirică a voievodului Constantin Brâncoveanu (alături de fiii lui şi de sfetnicul de taină Ianache Văcărescu), spaţiul cultural românesc să-i evoce figura şi să-i… Citește mai mult »Ad usum Delphini. Istorii brâncoveneşti pe înţelesul copiilor
O lungă listă de subiecte s-au adunat pe agenda mea de vacanţă, o vacanţă activă, altminteri, începută ceva mai devreme, la sfârşitul lui mai, în care au alternat perioadele de relache (un sejur pe Insula… Citește mai mult »De la unA (amici, amintiri, albume…) la altA (autori, antichităţi, ambiguităţi…)
Are ochii vii şi o expresie poznaşă, nana Torie, dar se mişcă mai greu pentru că frigul şi umezeala îndurate în tinereţe îi provoacă acum dureri mari. S-a născut în Nistoreşti (un cătun aflat foarte… Citește mai mult »Nana Torie
Senzaţia cea mai puternică pe care am avut-o în copilărie, cu care trăiesc şi astăzi, este că sunt în aşteptare. M-am născut în 1977, iar anii ’80 sunt anii în care am trăit ca şi… Citește mai mult »Stând în picioare şi înghesuit, în timpuri socialiste şi capitaliste
Nu pretind că ştiu cum era pe vremea comunismului. În definitiv, nu aveam nici doi ani la revoluţie şi înţelegeam atât de puţin ce se întâmplă, încât, după spusele alor mei, prin ’90 strigam sus… Citește mai mult »Rămăşiţe de comunism
Îşi pronunţă numele în trei silabe: Vă-lé-rie; s-a născut în ziua de Sfântul Alexe, în 1935. Numele dumneaei de familie, Necrială (cu variantele Năcreală şi Necreală) înseamnă „lapte acru” şi e predominant în sat… Citește mai mult »Nana Valeria: viaţa de feteluşcă
Îmi cade din întâmplare în mână un roman al lui Panait Istrati pe care nu-l citisem până acum. Personajul lui central, un oarecare Musa dintr-un târg moldovenesc, îşi ia la bătrâneţe lumea în cap… Citește mai mult »Emigraţia „Hollywood“