Pot fi văzute ca disfuncții ale pieței culturale sau ca un specific local. Preferințele, până la urmă, sunt o chestiune de gust – și de obișnuință. Toate cercetările de consum din ultima vreme indică preferința românilor de a accesa produse culturale în spațiul domestic – în defavoarea consumului în spații publice – și de a achiziționa abonamente în defavoarea produselor culturale individuale. Asemenea opțiuni sunt sesizabile chiar și pe piața de carte, unde platformele de audiobook precum Voxa sau AudioTribe valorifică acest tipar și înregistrează cifre de audiență pertinente la nivel european. Asta în timp ce bibliotecile publice sunt aproape părăsite, iar indicatorii lor de utilizare se află mult sub statisticile din alte țări.
Cu atât mai mult, preferințele pentru abonamente și consum domestic sunt evidente în cazul filmelor. Disponibilitatea rețelelor legale de streaming, începând cu 2017, dar masiv din timpul pandemiei, a „albit” o parte importantă a consumului cultural, mutându-i în zona „legitimă” pe o mare parte dintre cei care accesau torrente și site-uri ilegale de filme online.
O piață dominată de Netflix (+ „Netflix Max”)
În mod tradițional, Netflix domină piața locală, fiind și primul serviciu care a deschis abonamente în România. Chiar dacă ulterior au apărut câteva alternative (nu atât de multe cât la nivel global), poziția gigantului american nu a fost niciodată contestată. Între timp, Netflix a obținut în mod incontestabil prima poziție inclusiv în Statele Unite și în toate statele UE, unde mult timp și-a disputat prima poziție cu Amazon Prime și HBO.
În decembrie 2025, Netflix a cumpărat cu (doar) 83 de miliarde de dolari trustul Warner Bros. Discovery. Schimbarea va avea urmări profunde, atât în ceea ce privește producția de filme și seriale, cât și pe piața serviciilor de streaming. WBD este proprietarul HBO Max, al treilea mare serviciu de streaming din lume. (În România, HBO se află pe locul doi, la mare distanță în fața competitorului Disney+).
Formalizarea achiziției Warner Bros este estimată să dureze între 12 și 18 luni, având în vedere poziția dominantă pe care noul „Netflix Max” ar urma să o aibă pe majoritatea piețelor. (Numele de „Netflix Max” nu este unul oficial, ci doar o etichetare jurnalistică pentru a indica situația de după integrarea companiilor). În România, abonații însumați de la Netflix și HBO Max reprezintă circa 80% din piață.
Conform informațiilor preliminare, cel puțin pe termen scurt, cele două servicii (și cataloage de filme) vor rămâne distincte. Pe viitor, producțiile HBO vor fi integrate treptat în catalogul Netflix, dar este posibilă și lansarea unei noi platforme care să reunească integral cele două cataloage.
VOD – cifrele globale
Companiile americane domină atât producția cinematografică, cât și cea a programelor de televiziune. Urmarea inevitabilă este că ele domină totodată și piața serviciilor de Video-on-Demand (VOD). Amazon Prime Video, Netflix, HBO, Disney/Hulu, Peacock (NBC), AppleTV, Sky Showtime sunt liderii globali, dar (nefiind toți prezenți în aceleași țări) și în fiecare regiune în parte.
Liderul global este Netflix, cu peste 300 de milioane de abonați. El este urmat de Disney+ și HBO Max, cu aproape 130 de milioane de abonați fiecare. Clasamentul global este completat de Paramount+ și Peacock, cu 79, respectiv 41 de milioane. (Cum abonamentele sunt familiare și permit multiple puncte de acces, numărul utilizatorilor este de 2-6 ori mai mare).
De la țară la țară, există și competitori non-americani: naționali sau regionali. În Franța, Canal+ se află în top 5 servicii de streaming, deși are programe exclusive, iar abonamentul premium include și programe AppleTV, Netflix, HBO și altele. Chiar și în aceste condiții, piața franceză este condusă de Netflix. Rakuten, cu doi vectori distincți pentru limba spaniolă și pentru Extremul Orient, nu reușește să fie lider pe niciuna dintre aceste piețe. În Germania, RTL+ are 6 milioane de abonați, dar reprezintă doar circa 5% din piață.
Geopolitica VOD
China, Rusia și țările arabe sunt singurele zone unde supremația americană este subminată de companii locale sau regionale, sau care pur și simplu interzic companiile americane.
Rusia și țările arabe
Rusia, după ce a sancționat Netflix pentru că include filme contrare propagandei oficiale, are doar servicii locale: IWI și, în primul rând, Kino Poisk. (Acesta din urmă este un serviciu Yandex – motorul de căutare rusesc, creat ca alternativă la Google). Majoritatea producțiilor sunt în rusă, dar cele mai urmărite programe rămân cele americane: Game of Thrones, Breaking Bad și The Sopranos – toate disponibile pe Kino Poisk. Numărul total al abonaților VOD este de 16 milioane – la o populație de 144 de milioane.
În țările arabe, principalul furnizor de servicii de streaming este compania saudită Shahid. Numele serviciului înseamnă pur și simplu „martir”, însă programele sunt mai puțin fundamentaliste decât ar putea să pară. Canalul include comedii, podcasturi și chiar satiră, iar unele dintre programe susțin chiar și emanciparea femeilor. Serialele turcești sunt printre cele mai deschise către modernizare.
China
În China, ca și în Rusia, lipsesc companiile globale. În aceste condiții, Tencent, cu 114 milioane de abonați, devine relevantă la nivel internațional. Marea majoritate a conținutului este chinezesc, dar sunt incluse și unele programe occidentale (parte a unui acord cu HBO). Variantele locale ale acestor filme și seriale sunt extrem de cenzurate. De exemplu, episoadele din Game of Thrones sunt cu circa 10 minute mai scurte pentru a fi eliminate nuditatea, violența și elementele care pot avea rezonanță politică. Celălalt ofertant de servicii VOD în China este iQIYI. Acest serviciu are și deschidere globală, totalizând 100 de milioane de abonați.
India și Indonezia
În India, țară a cărei cultură s-a reconstruit în jurul Bollywood-ului, principalul ofertant de servicii VOD este JioHotstar. Compania distribuie numeroase produse locale (inclusiv Disney India – Hotstar), dar și Warner Bros. Serviciul a rezultat din fuziunea recentă a liderilor din piața locală, iar dublarea catalogului de filme a dus la explozia remarcabilă a numărului de abonați: de la 133 de milioane la 280 de milioane (incluzând și Extremul Orient). Cu aceste cifre, Jio atinge a doua poziție la nivel global, deși prezența sa este doar regională.
Pe piața din India au cote relevante și alte companii locale (SonyLiv sau ZEE5), dar și Amazon Prime (20 de milioane de abonați) și Netflix (12 milioane). Toate aceste companii produc și conținut în India.
Indonezia, o altă țară în ascensiune – demografic, economic și cultural –, are ca principal serviciu VOD pe cel oferit de compania chinezească Viu. Cu sediul în Hong Kong, acest serviciu nu este disponibil în restul Chinei (RP Chineză), dar domină Asia de Sud-Est, din Thailanda până în Filipine. Serviciile Viu includ programe HBO, dar și drame chinezești și est-asiatice. Competitorii Viu în Indonezia și Thailanda sunt Netflix și JioHotstar.
Top 10 SVOD la nivel global
După numărul de abonați, indiferent dacă serviciul are audiență globală sau doar regională.
| Loc | Serviciu (SVOD) | Abonați (estimare) |
| 1 | Netflix (SUA) | 301,6 milioane |
| 2 | JioHotstar (India) | 280 milioane |
| 3 | Amazon Prime Video (SUA) | 200–240 milioane |
| 4 | Disney+ (SUA) | 131 milioane |
| 5 | Max (HBO Max + Discovery+) (SUA) | 128 milioane |
| 6 | Tencent Video (China) | 114 milioane |
| 7 | Hulu (SUA) | 64,1 milioane |
| 8 | iQIYI (China) | 100–113 milioane |
| 9 | Paramount+ (SUA) | 77,5 milioane |
| 10 | Apple TV+ (SUA) | 40–45 milioane |
Nota: Disney, Hulu și ESPN fac parte din același trust, dar pe multe dintre piețe au servicii separate.
Nota 2: Bazându-se pe estimări, nu pe cifre oficiale, locul 10 poate fi disputat de Peacock, cu 41 de milioane de abonați în unele estimări.
Sursa datelor: Cifrele inițiale au fost compilate de ChatGPT. Verificarea finală a fost făcută cu rapoarte oficiale și analize ale unor auditori independenți (identificați cu Mistral).
VOD – în România
Piața streamingului video din România a evoluat semnificativ în ultimii ani, de la consumul dezorganizat pe multiple platforme la o scenă matură și diversificată – dominată de jucători globali, dar completată de servicii locale și de nișă care pun accent pe cinema de artă și producții românești.
La nivelul anului 2025-2026, Netflix rămâne clar liderul pieței românești, cu peste 1,17 milioane de abonați, fiind urmat de serviciile internaționale majore HBO Max, Disney+, Amazon Prime Video și SkyShowtime, fiecare cu propria gamă de filme și seriale internaționale preferate de publicul român.
Prea puține dintre filme și seriale sunt prezente pe mai multe canale de streaming: unele segmente din saga „Star Trek” sau serialul „Costume”. Însă sunt destul de frecvente cazurile în care unele producții sunt retrase de un serviciu pentru a fi preluate de un altul. Cele mai notorii asemenea schimburi au implicat producțiile HBO, inclusiv pe cele realizate în România. În viitor, tot mai multe asemenea producții vor fi integrate în lista Netflix, subțiind oferta HBO. Urmările vor fi cu atât mai interesante cu cât aplicația HBO Max nu este cea mai stabilă și mai funcțională de pe piață.
Conform estimărilor FlixPatrol, HBO Max avea în septembrie 2025 640 de mii de abonați în România, ceea ce îi consolida locul 2.
Top 3 este închis de Disney+, cu 330 de mii de abonați. Dominând oferta pentru copii, dar oferind și blockbuster-uri, inclusiv noi, plus monopolul producțiilor Marvel și Star Wars, Disney ocupă un colț de piață pe care și-l consolidează treptat prin adaosul de producții Hulu. Alături de SkyShowtime, Disney este platforma cu cel mai puțin conținut european și românesc.
VOD – în România, divizia B
SkyShowtime este o companie americană, cu prezență globală, dar care nu reușește nicăieri poziții de top. În România oferă producții proprii (adresate unor nișe înguste, dar stabile). Iar principalul avantaj este că își poate completa catalogul cu filme și seriale ale unor deținători de drepturi care nu sunt prezenți local cu ofertă proprie: Universal, Paramount, Nickelodeon, DreamWorks.
O altă companie, Amazon Prime Video a reușit în anii trecuți o creștere meteorică pe piața locală, unde cele câteva producții de larg răsunet („Wheel of Time”, „The Expanse” etc.) nu erau altfel accesibile. În 2023 ajunsese la circa 200 de mii de abonamente local. Însă a urmat o stagnare, poate chiar o diminuare a cotei de piață. Faptul că în România nu sunt prezente celelalte servicii Amazon (marketplace), care constituie principalul vector de venituri pentru Prime, face ca inclusiv oferta Prime Video să fie prea puțin susținută. Catalogul s-a subțiat, iar rata de adăugare de noi titluri a devenit foarte mică. Producțiile românești sunt sporadice, dar nu lipsesc.
Dintre serviciile regionale, Voyo este cel mai consistent. Dezvoltată de ProTV și populată în bună măsură de producțiile canalului TV, platforma este totuși prezentă nu doar în România, ci și în Bulgaria, Slovenia și Slovacia. Voyo include o varietate de programe, de la show-uri de televiziune la emisiuni și seriale, dar și producții cinematografice românești și internaționale. Platforma are și conținut exclusiv, difuzat sub sigla Voyo Original.
Peisajul este completat de Antena Play (cu programe ale trustului Intact) și DigiOnline (cu o selecție din programele TV distribuite de rețeaua de cablu Digi – inclusiv documentare și filme artistice). În rezumat, Voyo, Antena Play și DigiOnline combină conținut internațional cu producții românești relevante: seriale originale, emisiuni populare și sportive, reflectând diversitatea gusturilor publicului local.
VOD – în România, film de artă și documentar
Oricât ar fi de dinamică, producția marilor rețele internaționale nu reușește să țină pasul cu consumul. Auditul rețelelor de streaming (ex. Netflix prin serviciul Data Dump) măsoară audiențele în miliarde de ore de vizionare sau în sute de milioane de vizualizări. La asemenea scară, puține producții noi pot cu adevărat să treacă pragul de interes în cazul unui număr satisfăcător de „utilizatori”. Chiar dacă și în România cazurile abonamentelor multiple – la două, trei sau toate serviciile de streaming – au devenit tot mai frecvente, capacitatea acestora de a oferi conținut tot mai interesant este în scădere.
Situația deschide astfel spre alte tipuri de servicii de streaming, capabile să ofere filme (și în unele cazuri seriale) cu un grad de raritate sau propuneri de nișă. Piața filmelor de festival, a căror viață pe marile ecrane este scurtă sau ocazională, reprezintă astfel un mare punct de interes.
TIFF Unlimited aduce online filme independente, premiate la nivel internațional, într-o selecție realizată de echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania. Catalogul nu include mii de filme, dar este frecvent împrospătat, inclusiv prin parteneriate cu institute culturale străine, cum a fost în 2025 cazul cu Cine Polska – Festivalul Filmului Polonez.
MUBI este o platformă britanică, disponibilă global, cu un conținut dedicat diferitelor categorii de cinefili. Filmele sunt practic din toate țările și din toate epocile. Totuși, la acest moment platforma include doar două producții românești și foarte puține filme au subtitrări în română.
Canalul franco-german Arte, începând cu anul trecut, și-a diversificat oferta dedicată publicului din România. Catalogul include film de artă, documentare, mini-documentare, concerte și alte producții artistice. Accesul este gratuit și multiplatformă, ceea ce face ca audiența reală să poată fi mai greu estimată.
O altă platformă cu acces gratuit este CinePub (care include totuși publicitate). Catalogul platformei cuprinde exclusiv filme românești – „artistice” (lungmetraj și scurtmetraj) și documentare. Multe dintre producțiile de referință ale cinematografiei române sunt astfel disponibile online, iar platforma raportează 400 de mii de utilizatori.
Streamingul în România este un ecosistem competitiv și tot mai divers, în care filmul de autor și de festival își găsește o „fereastră” tot mai largă. În timp ce marile platforme globale continuă să atragă majoritatea abonaților, serviciile de nișă și regionale joacă un rol crucial în promovarea filmului de calitate și a culturii cinematografice românești – o schimbare importantă pentru publicul local interesat atât de divertisment, cât și de artă.
