Cartea lumilor dispărute

Poezia românească îşi trăieşte cele mai negre clipe ale existenţei sale. Numărul imens de volume de poezii tipărite nu aduce şi valoare, ci, dimpotrivă, este rezultatul unui exerciţiu de narcisism: oamenii vor să fie cunoscuţi şi apreciaţi ca poeţi. În ultimii cinci-zece ani, poezia a decăzut. Unii critici literari au încurajat şi promovat poeţii care… Continuă lectura Cartea lumilor dispărute

Criticii literari fata cu „succesul de public“

Recent încheiatele alegeri de la Uniunea Scriitorilor au si meritul de a-i fi reconfirmat dnei Marta Petreu „aptitudinile mele de prezicatoare“, fapt ce ne readuce în minte ca în celebrele lui „Amintiri“, Creanga îi atribuia celui mai iubit personaj al sau o însusire asemanatoare: „mama era mare farmazoana“. Ce spune în aceasta calitate de presvitera… Continuă lectura Criticii literari fata cu „succesul de public“

Cronicari de azi (II)

  O revista plina de cronici si cronicari este „Luceafarul de dimineata“. Condusa de un excelent cronicar de poezie, Dan Cristea, lucrul pare explicabil. Dar nu-i nevoie de a explica aceasta ciudatenie: „ciudatenia“ consta chiar în necesitatea obiectiva si stringenta a ei! Muntele de poezie ce sta sa se pravaleasca peste bietul cititor actual reclama… Continuă lectura Cronicari de azi (II)

Eseurile unui lector indragostit

Dragos Varga mi se pare unul dintre cei mai dinamici si implicati critici literari ai momentului. El se misca in literatura autohtona contemporana cu dezinvoltura, neocolind subiectele inconfortabile sau provocatoare, pe care le trateaza cel mai adesea cu o exigenta bine dozata. Luciditatea, echilibrul si subtilitatea judecatii estetice, supletea stilului nu-i lipsesc universitarului sibian. Eliberata… Continuă lectura Eseurile unui lector indragostit

Magistrul si maieutica sa fabuloasa

Probabil ca i se potriveste, cu întreaga lui semantica levantina, epitetul mehenghiu criticului Al. Cistelecan. Cei care i l-au aplicat, cu atasament si admiratie, îi crediteaza ei însisi adecvarea, prin faptul ca s-au plasat, într-un anume mod, în emulatia catalitica a charismaticului cronicar de poezie. Nu e, cu alte cuvinte, o eticheta pusa, de la… Continuă lectura Magistrul si maieutica sa fabuloasa

Tineretea criticului

Într-un interviu din „Salonul literar“ (nr.74/2011) dl N. Manolescu i se confeseaza dlui Culita Ioan Usurelu cu privire la „pacatele tineretii“. Observând ca „alaturi de altii (Ana Blandiana, Vladimir Tismaneanu etc.) sunteti prezent la Muzeul Comunismului din Bucuresti, la expozitia «Epoca de aur între realitate si propaganda», la sectiunea «Proletcultura» cu câteva din articolele dedicate… Continuă lectura Tineretea criticului

Radu G. Teposu

Format in climatul „Echinox“-ului, Radu G. Teposu a fost unul dintre criticii de suprafata si suflu ai generatiei ’80, practicând un partizanat „obiectiv“, detasat, cu militanta marginita strict de discernamântul valorilor. Critica sa nu e alimentata de spiritul generationist, desi „generatia ’80“ e o tema privilegiata a articolelor raspândite prin reviste (peste 2500) si ei… Continuă lectura Radu G. Teposu

Creanga cel crud

Forma a „reciclarii“, în 3 octombrie 1968, a vechii „Gazete literare“ ce traduce titlul revistei sovietice cu acelasi nume, „România literara“ din anii care au urmat si pâna în 1990 s-a impus decisiv si definitiv în peisajul cultural si în istoria literaturii contemporane mai cu seama, daca nu în primul rând, gratie unei echipe solidare… Continuă lectura Creanga cel crud