Despre văz ca organ al sensului

Prin văz omul se ridică deasupra abisului înspăimântător al lumii. De aceea orbirea este atât de îngrozitoare: fără văz lumea se descoperă în întreaga ei monstruozitate. Ce este o mare dezlănţuită? Un vuiet, un muget pentru auz, o răceală de gheaţă pentru simţul termic, o uleioasă senzaţie tactilă, un gust sărat şi cleios. Ce este… Continuă lectura Despre văz ca organ al sensului