De unde vine „chinul“? Dar „ghimpele“? Dar „sarma ghimpata“?

Motto: „Suferinta tu, dureros de dulce“ (Mihai Eminescu) Cum am vazut data trecuta, atunci când inaltam cântari de multumire lui Dumnezeu, o facem pentru ca ne-a unit cu El („Slava Tie, Cel ce ne-ai unit pe noi cu Tine“), cu recunostinta pentru mântuirea pe care am dobândit-o prin rastignirea Lui pe cruce. Dar rastignirea nu… Continuă lectura De unde vine „chinul“? Dar „ghimpele“? Dar „sarma ghimpata“?

De unde vine „a porni“? Dar „a zgândari“?

Iata un alt cuvânt important, „a porni“, a carui origine se presupune ca ar fi slavonul porinonti. Facem, asadar, o noua derogare de la intentia initiala a seriei noastre de ipoteze etimologice, aceea de a pasi, intr-o prima etapa, pe asa-numitele pete albe ale limbii române. Sau, a porni pasind pe terenul cuvintelor obscure, pentru… Continuă lectura De unde vine „a porni“? Dar „a zgândari“?

Despre vechea si noua „stultitia“

Desigur, e vorba despre „stultitia“ din pasajul biblic „Au n-au dovedit Dumnezeu nebuna (s.n.) întelepciunea lumii acesteia?“ În încheierea articolului precedent avansam ipoteza ca verbul „a stârpi“ (dupa DEX, din adj. „sterp“, cu etimologie necunoscuta) ar putea proveni din încrucisarea lui „stultus“ (I, Corinteni, 1, 18-25), cu „stirpitus“ – „în mod radical, din radacina“. Pasim,… Continuă lectura Despre vechea si noua „stultitia“