Si Icar avea dosar
articol aparut in Cultura, nr. 35 din 2006-08-17» cultura politica » cronica actualitatii
Autor: Madalina Firanescu
Hotarat sa-i striveasca pe pretinzatorii de spaga pentru acordarea unor note de trecere, ministrul Educatiei, Mihail Hardau, inainte de a fugi in munti, a chemat studentii la lupta cea mare, instigand la denunturi profilactice. Numai ca studentii respectivi n-au ei treaba cu cestiunea care „unge“ sesiunea; si apoi nu sunt si denunturile alea tot niste turnatorii?
Miriapozi sa fie membrii Colegiului si tot n-ar prididi sa rasfoiasca atatea dosare cate li se cer mintenas!
Asa ca ia sa se faca o lista cu profii dubiosi, ca s-o depuna repejor la CNSAS, unde creste de la o zi la alta stiva solicitarilor de verificare. Miriapozi sa fie membrii Colegiului si tot n-ar prididi sa rasfoiasca atatea dosare cate li se cer mintenas! Analisti, sindicalisti, ziaristi, magistrati, rectori, preoti, basca atata lumet politic tinut ani de zile sub obrocul „sigurantei nationale“, cu totii ar trebui trecuti prin ciur si darmon, indiferent ca au evoluat in campul muncii in glorioasa epoca de aur ori i-a prins revolutia soimi ai patriei. Nu circula pe atunci catrenul „Jur cu mana pe fundita/ Si cu fundul pe olita/ C-am sa fac o treaba mare/ Pentru clasa muncitoare“? Ce sa ne mai mire atunci ca se racolau si pionieri, ca sa afle Securitatea ce faceau viitorii taranisti, precum Remus Opris?! Doar ca odioasa institutie mai avea si scapari, cum ar fi, de pilda, ratarea altui june care promitea o cariera tot intr-un partid istoric: liberalul Nini Sapunaru. E drept ca numele lui a fost vehiculat in legatura cu primul lot politic de la CNSAS, numai ca omul a explicat clar ca nici vorba sa fi avut o cat de mica tangenta cu Securitatea. Nici macar cand s-o fi cocotat in bratele unchiului ofiter la cadre nu s-a contaminat, ca sa nu mai vorbim ca bietul Nini, devenit ulterior lucrator la serviciul vize in proiectare, n-avea cum sa fie chemat la raport, pardon, rapoarte. Doar nu se compara proiectatul cu asamblatul, de la care i s-a tras lui Radu Berceanu!
Fiindca asta a patit acest Icar al socialismului, suspectat c-ar vrea sa atinga cele mai inalte culmi de progres si civilizatie in zbor… peste granita. Ca sa-i taie aripile, l-a poftit Securitatea sa se exprime nu numai tehnic, ci si-n scris, despre visul de a survola plaiurile mioritice din deltaplan. Si cand s-a asternut Radu pe narat, pai li s-a terminat tovarasilor cota de hartie reciclata, plus doua mine de pix, din alea care oricum curgeau. Ce avea tanarul aeromodelist de comunicat? Ehe, „verzi si uscate“, compozitii personale din categoria memorialistica de fictiune, dupa cum marturiseste acum, chiar de Sf. Emilian marturisitorul. Ca romanul s-o fi nascut poet, dar poate raporta cu mandrie ca nici cu proza nu sta rau. De-aia ar fi incercat sa-i inhate Securitatea si pe UDMR-istii Marko si Verestoy, depistati ca elemente dusmanoase pe cand frecventau Casa de cultura Petofi si, in subsidiar, Ambasada Ungariei. I-or fi mirosit „baietii“ c-aveau sa imbine poezia cu autonomia, insa minoritarii nostri s-au tinut drepti in sa si, luandu-l pe „nem tudom“ in brate, abia dac-au incropit doua-trei note, mai mult demonstrative decat informative. Cu asa raportori, dadea Securitatea faliment si nu se mai facea acum coada la dosare pentru lupte murdare.
Noroc ca mai sunt si unii care se cer singuri la cercetat, cazul liberalilor inscrisi pe lista celor 156, ca daca-i ordin, cu placere! Imediat au aparut zvonuri binevoitoare, c-ar exista niste dosare privindu-i pe Theodor Stolojan si Mona Musca, fiindca nu degeaba se rafuia recent Ludovic Orban cu contestatarii „liniei Tariceanu“, amenintandu-i cu para la CNSAS! Or, daca susnumitilor li se va descoperi ceva, o sa-l vedem pe seful PNL Bucuresti profet in partidul lui. Doar e amic cu alt vizionar, Dinu Patriciu, cel care, intr-un moment de iluminare, a sponsorizat si PSD-ul in campania electorala, convins ca mai repede va trece camila prin urechile acului decat va intra bogatul in imparatia domnului presedinte… care va fi ales. Culmea e ca, desi-n politica numai boul e consecvent (sau cam asa se zice), Patriciu continua sa pledeze pentru o alianta PNL-PSD, ca unica varianta stabila. Ce mai freamat, ce mai zbucium iscat-a aceasta declaratie, desi era dreptul omului sa incerce sa-si adune la un loc cheltuielile. Pana si prietenul Tariceanu s-a vazut nevoit sa dezavueze o asemenea perspectiva, catalogata si drept „imaturitate politica“ (Gheorghe Flutur), „mare dezamagire“ (Emil Boc), „initiativa personala, regretabila si inacceptabila“ (comunicat PNL), dar si ca „idee izolata in partid, care insa ar putea castiga multi adepti peste un timp“ (Crin Antonescu). Si chiar daca va fi pus in discutia B.O.B., Patriciu n-o sa pate nimic. Fiindca a zis, n-a dat cu paru' sau cu dosaru'.