Hortensia Papadat-Bengescu in englezeste
articol aparut in Cultura, nr. 57 din 2007-02-01» cultura traducerii »
Autor: Mihaela Mudure
Ileana Alexandra Orlich, conferentiar la Arizona State University din Tempe, S.U.A., este o membra a diasporei care isi exprima atasamentul fata de cultura romaneasca nu prin vorbe, ci prin fapte. Este titulara Programului de Romana de la Arizona State University si de mai multi ani organizeaza si un complex program de vara de limba si cultura romaneasca si central-europeana, impreuna cu conf. dr. Delia Marga, rezultat al cooperarii academice dintre Arizona State University si Universitatea Babes-Bolyai.
Se stie cat de mult se discuta in mediile intelectuale romanesti despre necesitatea recunoasterii internationale a literaturii romane.
In 2004 Ileana Alexandra Orlich a oferit literaturii universale versiunea englezeasca a romanului „Fecioarele despletite“ de Hortensia Papadat-Bengescu, la Editura Institutului Cultural Roman. Alte asemenea proiecte asteapta gestul generos al traducatoarei dispuse a dedica timp si energie considerabile pentru redarea intr-o limba de mare circulatie internationala a unor opere reprezentative pentru literatura romana. Se stie cat de mult se discuta in mediile intelectuale romanesti despre necesitatea recunoasterii internationale a literaturii romane. Ileana Alexandra Orlich face mult mai mult decat a discuta aceasta importanta problema, ea actioneaza deja in acest sens. Pasionata de exercitiul anevoios al traducerii, Ileana Alexandra Orlich a realizat deja echivalentele in limba engleza pentru „Mara“ de Ioan Slavici, „Ciuleandra“ de Liviu Rebreanu, „Haia Sanis“ si „Hanul Ancutei“ de Mihail Sadoveanu.
In Romania, putini stiu ca fara acest exercitiu fundamental de echivalare, capodoperele literaturii romane nu pot fi incluse in marile dictionare de specialitate. Recunoasterea internationala a literaturii si culturii romane poate incepe doar dupa traducerea marilor texte romanesti in limbile de circulatie internationala. Criticii si istoricii literari din Occident solicita acces la sursele primare inainte de a-si incepe exercitiul interpretativ si integrativ al literaturii romane in literatura universala. Dar Ileana Alexandra Orlich nu s-a oprit la realizarea unor valoroase traduceri, ea a integrat literatura romana si in cele doua volume de critica literara pe care le-a publicat in Statele Unite: „Silent Bodies: (Re)discovering The Women of Romanian Short Fiction“, publicat la Columbia University Press in 2002 si „Articulating Gender, Narrating The Nation: Allegorical Femininity in Romanian Fiction“, publicat la aceeasi editura, in 2005. Folosind jargonul actual al criticii americane contemporane semnificativ influentate de studiile de gen si de studiile etnice, Ileana Alexandra Orlich discuta literatura romana dintr-o perspectiva critica proaspata, care arata relevanta studiilor romanesti pentru occidentalul caruia i se sugereaza, indirect, ca Romania are o literatura si o cultura de o valoare deosebita. Exercitiul carturaresc al Ilenei Alexandra Orlich este de o inalta competenta si subtil patriotism demonstrat prin lectura incitanta, proaspata, a unor texte pe care le re-descoperim sub grila unor exercitii interpretative deosebit de convingatoare.
Regasim toate aceste calitati ale scrisului Ilenei Alexandra Orlich in ultima sa traducere („The Disheveled Maidens“ – „Fecioarele despletite“) de Hortensia Papadat-Bengescu. Traducerea este insotita de o prefata solida si de un aparat critic absolut necesar pentru cititorul strain. Prefata face apel la o serie de contributii teoretice recente (Eli Zaretsky, Aaron Betsky) pentru a da soliditate si relief propriilor consideratii ale autoarei aparatului paratextual. In acelasi timp, se reia ideea lui Calinescu privind tematica preponderent erotica, senzuala, corporala a literaturii feminine romanesti. Critica literara romaneasca este, astfel, integrata criticii internationale prin consideratiile unuia dintre reprezentantii ei de varf. Se compara romanul orasului Bucuresti realizat de Hortensia Papadat-Bengescu cu romanul metropolelor Chicago si New York realizat de Theodor Dreiser in „Sister Carrie“, se fac referinte la o serie de scriitori sau jurnalisti occidentali care au vizitat Bucurestiul si au scris despre el (Emil Hoppe, John McCulloch, Paul Morand, James T. Showell, John Reed, Contesa Waldeck). Metoda autoarei prefetei este circumscrierea textului romanesc intr-un elaborat sistem de referinte mai mult sau mai putin comune pentru cititorul occidental. Mesajul subliminal al acestui tip de exercitiu critic este relevarea literaturii romane ca o literatura occidentala care nu a fost inca recunoscuta ca atare doar datorita vitregiilor timpului.
Fiecare personaj important beneficiaza de o amanuntita caracterizare care evidentiaza modul specific in care Hortensia Papadat-Bengescu construieste tensiunea si puterea erotica drept luare in posesie indirecta. Concluzia discursului paratextual este ca romanul „The Disheveled Maidens“ („Fecioarele despletite“) de Hortensia Papadat-Bengescu este o marturie artistica a schimbarii rolurilor de gen in spatiul natiunii romane moderne.
Traducerea in limba engleza urmareste cu multa acribie textul originalului in toata complexitatea sa denotativa si conotativa. Uneori exigentele limbii tinta solicita o trunchiere a frazelor excesiv de lungi din limba romana. Asemenea interventii nu sunt, insa, numeroase si nu duc la o suparatoare indepartare de textul originalului. Traducatoarea Ileana Alexandra Orlich nu tradeaza intentiile artistice prezente in textul original.
Deosebit de reusita ni s-a parut varianta englezeasca a pasajelor descriptive. Ileana Alexandra Orlich este extrem de sensibila si atenta la valentele poetice ale originalului, oferind mici paragrafe care merita a fi considerate adevarate poeme in proza. O mostra ar fi extrem de relevanta din acest punct de vedere.
Spune Hortensia Papadat-Bengescu: „Trebuia sa treaca prin gradini. Acolo se petrecea o feerie a negurii. Era miragiul fabulos al gradinii in panza cetii, apoi rasfrangerea imaginii stravezii furata de ceata in apa. Cerul, limpezit deasupra paclei joase, se apleca si el sa se priveasca rasturnat in valul magic.“ Ileana Alexandra Orlich reuseste sa creeze o rafinata imagine impresionista a jocului cetii, apei, cerului si al vegetatiei de gradina folosind cu eleganta resursele limbii engleze. Traducerea este o cizelata redare a originalului in oglinda altei limbi. „She had to pass through gardens. A fairy scene of fog was taking place there. It was the mirage of the garden under the shroud of the fog, then the reflection of the transparent image stolen by the fog into the water. Serene above this lower layer, the sky bent as well to see itself upside down in the magic wave.“
Traducerea realizata de Ileana Alexandra Orlich dupa originalul Hortensiei Papadat-Bengescu, impreuna cu valorosul aparat paratextual care o insoteste, este, asadar, o realizare literara si culturala de o semnificatie remarcabila. Epoca globalizarii si transnationalismelor de tot soiul nu trebuie sa duca la aglutinarea culturilor mici intr-un conglomerat calchiat dupa individualitatea celui mai puternic. Traduceri precum cea realizata de Ileana Alexandra Orlich dupa „Fecioarele despletite“ ale Hortensiei Papadat-Bengescu sunt gesturi de sublima si nobila afirmare a culturii romane, gesturi care sustin convingator frumusetea si valoarea culturilor de mai mica expansiune teritoriala intr-o lume in care nu trebuie sa domneasca monologul cultural ori lingvistic. Cu atat mai mult, autoarea acestor randuri spera ca lumea literara si culturala romaneasca, forurile de resort vor sti sa aprecieze si sa sprijine – moral si nu numai – activitatea de traducatoare, critic si istoric literar a Ilenei Alexandra Orlich. Ea se numara printre acei intelectuali romani aflati in strainatate dispusi si disponibili in cel mai inalt grad a crea valoroase punti de comunicare dintre cultura romana si lumea anglofona.