Raportul Tismaneanu pe intelesul occidentalilor
articol aparut in Cultura, nr. 55 din 2007-01-18» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: Andrei Terian
Dupa propria-i marturie (v. articolul „Mortul din culpa“, in „Evenimentul zilei“ din 8 ianuarie), la citirea raportului Tismaneanu, Dragos Bucurenci a „ciocnit un pahar“. Raportul (sau paharul – textul e neclar in aceasta privinta) l-a „tulburat“ insa peste poate, asa ca, dupa Sarbatori, editorialistul s-a gandit sa examineze problema mai indeaproape. Ciudat e ca, desi era de asteptat ca aburii euforiei sa se evaporeze intre timp, la o luna de la lectura raportului „tulburarea“ s-a intetit, iar Bucurenci se arata acum indignat ca respectivul docoment perpetueaza „o prostie enorma si o confuzie rusinoasa“.
N-am reusit inca sa-mi dau seama in ce consta „prostia enorma“, insa „confuzia rusinoasa“ s-ar face, zice autorul, intre „condamnarea regimului comunist din Romania“ si „condamnarea comunismului“. Acuma, ce rost avea ca o comisie romaneasca sa-si bage nasul in ciorba cubanejilor sau sa se-avante in polemici cu alde Althusser, cand aveau sub ochi un exemplu de toata pomina, asta e un mister pe care numai mintea abisala a lui Bucurenci il poate revela.
Insa baiul cel mare e altul. Si anume ca, sustine autorul articolului, creierasele cam necircumevoluate ale vesticilor nu-si vor da seama neam despre cum devine treaba cu comunismul romanesc. Si asta pentru ca:
„Sensul curent sub care comunismul circula in Occident e acela al unei ideologii umaniste, usor utopice, dar in niciun caz criminale. Si nu cred ca exportul unei confuzii locale ne face mai exotici, cred ca ne face doar ridicoli.
In Occident, optiunea comunista nu e un lucru scandalos. Pentru un tanar cu mintea deschisa, adevaratul scandal il constituie inegalitatea crasa a sanselor care-l despart pe un copil nascut intr-un cartier instarit de un copil nascut intr-un cartier de imigranti sau ipocrizia unor natiuni care se autoproclama „civilizate“ si care-si intemeiaza bunastarea pe saracia, foametea si mortalitatea infantila din lumea a treia.
Nu-i poti spune unui tanar violentat de aceste realitati ca optiunea lui e criminala pentru ca regimurile comuniste au produs, oriunde au fost impuse, numai moarte si suferinta. E la fel de stupid ca si cum i-ai spune unui crestin ca mantuirea e ilegitima pentru ca a existat Inchizitia.“
OK. Am inteles. Trec peste comparatia deplasata cu Inchizitia si peste minunatia cu „comunismul, o idee buna, dar gresit aplicata“ si ma fac ca am inteles. Insa ce-i de facut in acest caz? Cum sa evitam aceasta „prostie enorma“ (macar in fata occidentalilor, ca noi am comis-o deja)? Pai, din acest blocaj, eu unul nu vad decat doua cai de iesire:
(1) sa ne debarasam pur si simplu de penibilele „confuzii locale“ si sa ne racordam la „sensurile curente“ din Occident; mai pe sleau, sa facem alt raport, in care sa prezentam comunismul comme il faut, ca o „ideologie umanista, usor utopica“;
(2) sa tratam in continuare comunismul ca pe un regim „criminal“, dar sa schimbam ambalajul si eticheta; sa-l repovestim, adica, pe intelesul occidentalilor. Intr-adevar, ideea mi se pare de-a dreptul brilianta si e de mirare cum de nimanui in afara de Bucurenci nu i-a trecut prin minte asa ceva. Atata doar ca ultima varianta prezinta si un mic inconvenient. Asa cum ni-l arata autorul articolului, „Occidentul“ mi se pare un concept cam vag (si neverosimil, mai ales ca „Occidentul“ insusi promoveaza, nu-i asa?, diversitatea). Asa ca, pentru a asigura intelegerea mesajului in Occident, am putea face chiar mai multe rapoarte, in functie de publicul-tinta. De pilda, minorilor le-am putea livra o povestioara à la Harry Potter, in care Ghita Malfoy Dej si Nicu Voldemort Ceasca vor sa-i omoare pe copiii cuminti. Feministelor – un scenariu sexist, cu accente trash, in care, din ratiuni de marketing, rolurile Anei Pauker si al Elenei Ceausescu vor fi jucate de doi haldai machisti, retardati si cu gura urat mirositoare. Afro-americanilor – filmulete cu un pluton de securisti plesnind cu cravasa o familie de rromi inhamati la caruta cu coviltir. „Tinerilor cu mintea deschisa“, pentru care „adevaratul scandal il constituie inegalitatea crasa a sanselor“ – ei bine, cu acestia va fi cel mai usor: lor li se vor da postere in care activistul comunist va fi sugerat, in marime naturala, prin figura cinicului capitalist exploatator, care calca ranjind pe cadavrele masselor si se inchina cu nerusinare Zeului-Dolar.
Acuma, daca tot am rezolvat si problema comunismului romanesc, dati-mi voie sa-mi exprim si eu nu o „tulburare“, ci o simpla nedumerire: oare nu cumva „paharul“ pe care l-a ciocnit Bucurenci era de fapt o damigeana?