Almanahe si Mercedese
articol aparut in Cultura, nr. 51 din 2006-12-07» cultura politica » cronica actualitatii
Autor: Madalina Firanescu
Abia pus pe picioare de niste medici mai priceputi in surubaraia chirurgicala decat managerii portocalii adusi in fruntea spitalelor romanesti de ministrul-contabil Nicolaescu, premierul Calin Popescu Tariceanu risca sa-si vada nu doar partidul, ci si guvernul ologit de platformistii strangatori de parlamentari PNL. Fiindca, orice s-ar spune, la operatiunea adunarii nimeni nu se pricepe mai abitir ca finantistul Stolojan, care stie a strange nu doar experienta si procente prin sondaje, ci si gologanii necesari finantarii noului sau proiect politic. Sau cel putin asa s-a marturisit, cand veni vorba despre sponsorii care cauta zacaminte populare cu platforma de foraj liberal. Asa ca doar vreo 13 voturi mai despart opozitia parlamentara plus gruparea Sto-Sto de visul rasturnarii lui Tariceanu altfel decat la viraj, cu motocicleta. insusi Valeriu Stoica si-a tradat obsesia pravalirii premierului in sant, cand a comparat PNL-ul cu vehiculul motorizat cazut pe-o rana cu tot cu pasagerul, din vina acestuia, fireste. Si asta desi – sustine acelasi Stoica – vitezomanului i se dadusera la preluarea functiei cheile unui Mercedes (va amintiti comparatia lui Nastase cu PSD-limuzina Merge-des-Presidency?), cu care putea rula linistit pe circuitul de la Cotroceni, daca nu-l mana ambitia depasirii si pasiunea mersului pe doua roti. De-aia a transformat mandrete de masina in motoreta patinatoare pe pietrisul procentelor electorale, sustin platformistii, care vor cu orice pret sa-l dea jos din sa pe Tariceanu. Iar daca nu merge cu bate saua, ca sa priceapa conducatorul, atunci trebuie umblat la roti, la frane, la piulite, sa-l zvarle singur bolidul in decor. Numai ca si premierul a invatat ceva din lectia rasturnarii pe sosele, astfel ca, in versiunea figurata, se tine bine de ghidonul partidului, proptit si de fidelii din judete, caci nu se cade sa dai satisfactie unora care, vorba 'ceea, ti-ar rupe picioarele. Mai mult, ca sa le arate platformistilor cine-i cel mai tare din parcare, Tariceanu i-a poftit si la o intrecere-congres, prin ianuarie, la care sa se vada cine-i mai priceput in pilotarea PNL-ului. Oferta tratata, desigur, cu refuz, caci nici Stolojan, nici Stoica nu se pricep la cascadorii si n-au nici chef sa-si rupa gatul in gropile sapate de gasca adversarului. Prin urmare, cale de impacare nu prea este, in ciuda angajamentului lui Ioan Ghise, nu ala vechi, studiat la CNSAS, ci asta nou, de mediere intre tabere. Cum insa pacificatorul insusi nu s-a decis unde sa campeze, mutandu-se dintr-o parte in alta, e greu de crezut ca-i va reusi misiunea. Asta de acum, nu mai de dinainte...
Si-apoi n-ar fi Ghise singurul care-si bate gura de pomana. Uite, Marian Vanghelie nu vrea sa taca nici daca i se taie nu doar microfonul, ca la congresul TSD, ci si functia de presedinte executiv, prin modificarea statutului PSD. N-a reusit el, Ion Iliescu, sa-l faca sa amuteasca, desi i-a zis de la obraz ca e incult si nereprezentativ pentru partid si ca, inainte de a mai deschide pliscul pe televiziuni, ar trebui sa-si puna vocabularul la punct. Ei, na! Parca se-mpiedica un Marean de o conjugare si-un plural, 'r-ati voi sa fiti cu almanahele voastre care este! Doar a zis-o omul, ca si-n copac daca-l sui si tot gaseste audienta, iar daca-si pune ambatul, o sa candideze direct pentru functia de „presedinte al Capitalei“! Nu, inca n-are Bucurestiul statutul visat de Tinutul Secuiesc, ci e vorba, probabil, de postul lui Sorin Oprescu, de sef al organizatiei municipale a PSD. Dar cand se ambaleaza, gramaticul mai si vanghelizeaza, asa ca nu-i rost de corecturi. Se-ntampla, de altfel, si la case mai mari sa-i ia pe unii gura pe dinainte, cum a patit-o chiar ministrul Educatiei, Mihail Hardau, cand cu zicerile despre bucurestenii „mincinosi si neseriosi“: „Aici, oricine iti arunca in fata tot felul de mizerii. Sunt niste nesimtiti“, a decretat clujeanul, propunand mutarea Capitalei pe terenul dintre Codlea si Rasnov, „unde se cultiva acum cartofi“. Pe urma a incercat demnitarul s-o mai dreaga, cum ca n-a zis chiar asa, dar, din pacate, porumbelul i s-a incrucisat in zbor cu papagalul (limbarita) lui Vanghelie. Asa ca s-au trezit legati vrand-nevrand de grija Capitala, plus ca, miticeste judecand, pentru faza cu cartofii ar merita si domn’ ministru acelasi perdaf iliescian. Caci gura bate (in)cultura....