„Astra“ filmului documentar (1)
articol aparut in Cultura, nr. 47 din 2006-11-09» cultura cinema »
Autor: Mihai Fulger
Sosit pentru prima data la „Astra Film Fest“, nu ai cum sa ramai rece in fata miracolului de la Sibiu: un festival care reuseste sa reabiliteze un gen foarte nedreptatit la noi (filmul documentar), aducandu-l in fata unui public cald si receptiv, cum numai in Ardeal poti intalni.
Marturisesc ca nu am reusit pana acum sa particip la Festivalul International de Film Documentar si Antropologie Vizuala „Astra“ din Sibiu. Auzisem insa, de la distanta, de imensele eforturi pe care cineastul Dumitru Budrala (directorul festivalului), Csilla Kató, Adina Vargatu si restul echipei lor le fac, din 1993 incoace, pentru a tine pe picioare si pentru a extinde, editie cu editie, acest remarcabil eveniment cultural.
Totusi, experienta de la fata locului este impresionanta, mai ales prin diferenta uriasa fata de situatia din Capitala: daca in Bucuresti documentarele sunt proiectate – foarte rar si deseori in conditii improprii – in fata catorva spectatori, care nici nu se gandesc sa participe la o eventuala discutie cu realizatorii, in Sibiu am descoperit ca astfel de filme pot umple salile cu un public primitor, care stie sa se manifeste si este dornic sa comunice cu regizorii sositi in fata sa.
Caldura si deschiderea spectatorilor – nu numai romani – au fost remarcate chiar si de expertii straini din juriu. Astfel, antropologul polonez Michal Buchowski vorbea despre „atmosfera unica“ de la AFF, in timp ce documentaristul britanic Michael York, raportandu-se la festivalurile internationale de antropologie vizuala, afirma: „Niciodata nu am vazut un trib atat de mare ca la Sibiu“.
Documentarul, de la inventie la observatie
Cum tema speciala a celei de-a opta editii AFF a fost „Romania“, pe langa cele noua filme incluse in sectiunea competitiva „Made in Romania“ si alte doua scurtmetraje studentesti, in salile festivalului a mai fost prezentat un consistent program retrospectiv de productii autohtone (20 de filme, considerate de organizatori cele mai semnificative documentare realizate in ultimii 16 ani). Astfel, spectatorii interesati de documentarul romanesc si-au putut forma o buna imagine de ansamblu asupra tendintelor pe care le cunoaste acest gen cinematografic.
Cred ca se pot distinge, in spatiul filmului documentar romanesc de azi, trei directii principale: documentarul de inventie sau „artistic“ (in care regizorul este un fel de scriitor), documentarul de investigatie sau „jurnalistic“ (regizorul-reporter) si documentarul de observatie sau „stiintific“ (regizorul-antropolog). Ultimele doua categorii se apropie foarte mult, diferenta fiind facuta in general de subiect, perspectiva, nivelul cercetarii sau atitudinea regizorului fata de personajele sale.
De exemplu, filmele unor Laurentiu Damian sau Sorin Iliesiu se inscriu in general in prima directie, majoritatea documentarelor lui Florin Iepan si Cornel Mihalache fac parte din cea de-a doua categorie, in timp ce Dumitru Budrala si Laurentiu Calciu opteaza hotarat pentru a treia varianta. Desigur, clasificarea este relativa si amendabila, existand si filme care nu pot fi incadrate doar intr-o directie din cele trei: „Clara B.“ de Alexandru Solomon se afla la intersectia primelor doua directii, „Asta e“ de Thomas Ciulei – intre prima si a treia categorie s.a.m.d.
Onestitate inainte de toate
In programul AFF 2006, toate cele trei directii mentionate au fost bine reprezentate, dar, fapt explicabil prin formatia decidentilor, cele mai multe premii – nu doar in cazul productiilor romanesti – le-a strans filmul de observatie sau „stiintific“. Acesta se apropie cel mai mult de „o cercetare onesta a realului“, definitia documentarului pe care cineastul Cristi Puiu, un alt membru marcant al juriului, a exprimat-o, mai mult sau mai putin explicit; un documentar „onest“ ar fi acela care nu incearca nici o clipa sa-si manipuleze spectatorii sau sa le impuna un anumit punct de vedere.
De altfel, Cristi Puiu a tras o concluzie foarte dura si transanta – dar, in mare parte, indreptatita – asupra filmului documentar romanesc, care „sufera de minciuna“. In opinia cineastului, acesta este si motivul pentru care documentarul autohton este marginalizat in favoarea peliculelor de fictiune, iar AFF, „cel mai important festival de film din Romania“, nu primeste sprijinul pe care il merita.
Totusi, in palmaresul final exista si o exceptie notabila de la regula amintita: filmul de doar 23 de minute „Cate ceva despre Regina Maria“, semnat de cunoscutul documentarist Sorin Iliesiu („Aurolac“, „Apocalipsa dupa Cioran“, „Construct“). Scurtmetrajul, care a primit o mentiune bimeritata in cadrul sectiunii competitive romanesti, este un splendid poem vizual, care imbina pasajele bine alese din memorialistica sau jurnalele eroinei, in lectura excelent nuantata a Maiei Morgenstern (filmata doar din profil, pentru a crea o impresie de efigie), fotografii ale Mariei si secvente de epoca, care redau o Romanie paradisiaca.
Ramanand la capitolul documentar romanesc, trebuie amintit si colocviul „Filmul documentar, incotro?“, organizat de Editura Video si gandit astfel incat sa impuste doi iepuri dintr-un singur foc, beneficiind atat de „umbrela“ AFF, cat si de Anul Francofoniei. Eu unul asteptam foarte multe de la acest colocviu (in primul rand, cel putin o tentativa de a raspunde la intrebarea expusa in titlu), insa el s-a dovedit un fiasco, pornind chiar de la participarea foarte redusa (jumatate dintre invitatii anuntati pe afis si in catalogul evenimentului nu au raspuns la apel). Totusi, acest mic esec nu poate umbri succesul de care s-a bucurat editia a opta a festivalului sibian.
Palmares Astra Film Fest 2006
Premiul „Astra Film“: „Balkan Champion“ (Germania) de Réka Kincses
Premiul „Sibiu 2007, capitala culturala europeana“: „Koriam's Law and the Dead Who Govern“ (Australia) de Gary Kildea si Andrea Simon
Premiul pentru cel mai bun film european: „Here We Are“ (Slovacia) de Jaroslav Vojtek
Sectiunea International
Premiul Luxemburg: „Just Married“ (Israel) de Ayelet Bechar
Sectiunea „Made in Romania“
Premiul British Council: „Satul sosetelor“ (Romania) de Ileana Stanculescu
Mentiuni: „Cate ceva despre Regina Maria“ (Romania) de Sorin Iliesiu si „Leaving Transylvania“ (Irlanda) de Dieter Auner
Sectiunea Europa Centrala Si de Est
Premiul Deventer: „Bride Kidnapping in Kyrgyzstan“ (Canada-Cehia) de Petr Lom
Premiul Duna TV: „One Day in People Poland“ (Polonia) de Maciej Drygas
Sectiunea Studenti
Premiul TVR: „Into the Field“ (Marea Britanie) de Alyssia Grossman
Premiul Centrului National al Cinematografiei: „The Angelmakers“ (Scotia-Ungaria-Germania) de Astrid Bussink