Sari la conținut

Protest cu talpile goale

articol aparut in Cultura, nr. 45 din 2006-10-26
» cultura »
Autor:
de Cornelia Oprea
18 corpuri, pulsand a energii mortale, generate de conflictul decisiv al epocii noastre.

Creatorul spectacolului – unul dintre cei mai influenti coregrafi ai celei de-a doua jumatati a secolului XX, deconstruind baletul clasic si reinventand definitii pentru miscarea scenica, William Forsythe confrunta un tablou („Crucificare“) al pictorului german Lucas Cranach si o fotografie a unei agentii de presa redand o scena de razboi din Irak. Elementul comun este NORUL, in coltul din dreapta al fiecarei imagini, simbol al spaimei si brutalitatii, de altfel norul din fotografia de presa este provocat de explozia unei masini. De asemenea, crucea din tabloul pictorului german apare, prin hazardul bombardamentelor, sculptata in cladirea din planul din spate al fotografiei. Este o modalitate a artistului de a se ridica impotriva politicii presedintelui american George W. Bush, „care pretinde a dori protejarea democratiei, dar face acest lucru prin legi securitare“ (law-and-order).

Violenta resimtita de artist genereaza o energie ce cuprinde progresiv elementele scenice, corpurile dansatorilor, lumina si sunetul. Desi subiectul poate parea patetic, aducand in scena situatii catastrofice, Forsythe reuseste sa trateze aceasta tema cu obiectivitate, primand nu sentimentul, ci traducerea unei atitudini in spatiul fizicului, al corpului uman.

Spectacolul, intitulat „Three Atmospheric Studies“, a fost gandit in colaborare cu artistul new-yorkez Spencer Fisch, de unde si incalcarea limitelor dansului, apropiindu-se de instalatie si sculptura. Intr-un decor gri, uniform, dansatorii evolueaza in lumina apasatoare a neoanelor ce matura violent scena. In prima parte, tacerea este ritmata doar de scurte strigate ale dansatorilor, semn vocal pentru actiuni bruste si schimbari de planuri vertical-orizontal. A doua parte introduce textul si situatia teatrala, dramatica, o mama ce incearca sa descopere motivul disparitiei fiului sau, un dialog emotionant tradus simultan in limba araba. In ultimul tablou, intra in scena un personaj ce satirizeaza administratia americana, o femeie comparata de critici cu Condoleezza Rice, exprimandu-se in limbajul arogant al Casei Albe. Niciun alt sunet, doar zgomotele ce prevestesc o furtuna. Finalul explodeaza prin elementele fizice ale coregrafiei, cu 18 dansatori creand o instalatie vie de corpuri sub teroare.

William Forsythe este avid de dialog, inventand punti de comunicare si cu alte forme de expresie artistica. In acest sens, prezinta la muzeul Louvre intre 13 octombrie si 11 decembrie, in compania videastului german Peter Welz, o instalatie inedita imbinand pictura, desenul si proiectia video, „Retranslation/Final Unfinished Portrait“, inspirata din ultimul autoportret al lui Francis Bacon. Tabloul, imaginea pictata nu mai este doar „disegno“, ci amprenta imediata a talpilor si a palmelor impregnate cu tus ale dansatorului, intr-o miscare continua.

Continuandu-si misiunea declarata de „artist angajat“, unul dintre proiectele sale viitoare este crearea unui memorial al civililor decedati in Irak, intr-o galerie din München, sub forma unei furtuni de zapada cu bucati de hartie, pe fiecare fiind scris un nume in limba araba.

„Cand vei parasi camera, vei fi acoperit de numele celor morti. Ce vei face cu ele? Le vei purta in oras? Le vei scutura de pe tine?“, declara coregraful american pentru Telegraph.co.uk.

Cu ocazia evenimentului de la Paris, canalul de televiziune Arte difuzeaza in luna octombrie doua recente creatii semnate William Forsythe, „Petites méditations sur trois éléments“ (15 octombrie), o piesa minimalista, inspirata de cele trei elemente, apa, aer si pamant si „One Flat Thing Reproduced“ (22 octombrie), o opera de o mare intensitate scenica, intre ordine si haos, pentru 16 dansatori.