Femeia de serviciu face ordine la Comedie
articol aparut in Cultura, nr. 224 din 2009-05-21» cultura ars combinatoria »
Autor: CORNELIA MARIA SAVU
De sapte ani incoace, la inceput de mai, festCo ne arata ce haz (mai) are comedia romaneasca. National, apoi international (cu masura, nu de dragul etichetei), festivalul acesta si-a gasit un loc aparte in viata teatrala autohtona. A dat premii care, nu o data, au reparat (si reperat!) erori si malversatiuni ale UNITER, si-a adjudecat spatii neconventionale de joc si reflectii comice, a initiat un concurs pentru comediografi, a propus lecturi cu public, in foaier si la cafenea. A dat seama de cat mai este la putere rasul in vremuri de tranzitie si de cum pot fi (daca pot!) adaptati, resuscitati clasicii si clasicii modernitatii in cheie contemporana.
La editia a saptea, la propriu si la figurat, festCOliada a batut criza. A reusit sa treaca asa, cu zambet larg, peste ajustarea bugetului si sa detroneze supramatia in stiri, cuget si simtiri, in mass-media si nu numai, a recesiunii cu aer de fatalitate. Facand dovada ca manageriatul bun, mai ales in cultura, sfinteste locul. Si norocul si teatrul imprejmuit de santiere fara sfarsit si de improvizatii edilitare.
Pe langa spectacolele in competitie si off, la festCo a avut loc vernisajul expozitiei „Comedia romaneasca. Momente si schite“, propusa de Muzeul National al Literaturii Romane, a debutat, cu „Negutatorul de ochelari“ de Tudor Arghezi, proiectul „Comedii uitate“, initiat de criticul Mircea Ghitulescu si revista „Drama“. Publicul de gen a putut sa asiste la un show de magie si la spectacole Stand-up Comedy, dar si la spectacole ale unor clase de regie-actorie de la UNATC. Liceenii castigatori ai Premiului festCo la Festivalul de Teatru „Jos Palaria“, editia 2008, au facut dovada faptului ca, in vremuri de criza sau nu, viitorul comediei romanesti e pe maini bune. Cu un foarte viu „Conu'Leonida“, interpretat de trupa Love&Care. In fine, castigatorii concursului de dramaturgie, Radu Macrinici (premiul III, cu „Pensiunea Barbarosa“), Olga Delia Mateescu (premiul II cu „Canapeaua“) si Valeriu Butulescu (premiul I cu „Lady Robinson Club sau Insula femeilor“), au abordat (mai) toate registrele genului, de la comedia neagra la gagul rupt din viata si de la absurd la comedia parabola.
La editia a saptea a festCOliadei, Matei Visniec a fost peste tot. A deschis festivalul cu „Mansarda la Paris“, spectacolul de la Centre Culturel Kulturfabrik din Luxemburg, premiat la Avignon. Si a caruia regie, semnata de Radu Afrim, a obtinut Premiul Festivalului Comediei Romanesti. „Buzunarul cu paine“, oferta a Teatrului Metropolis, dubla lectie de actorie Oana Pellea & Mihai Gruia Sandu, si-a adjudecat Premiul pentru cel mai bun spectacol. Constantin Cojocaru („Mansarda la Paris“) si Marius Manole („Ioana si focul“) au obtinut, ex aequo, Premiul pentru cel mai bun actor in rol principal. Cu interpretari demne sa fie gazduite de cele mai cu staif teatre din lume, nu zic vorba mare!
Dorina Chiriac, o de tinut minte multa vreme Ioana D'Arc, a primit Premiul pentru cea mai buna actrita in rol principal („Ioana si focul“, regia Catalina Buzoianu, premiera a Teatrului de Comedie). Aurelian Barbieru, o speranta care confirma cu fiecare noua interpretare, a obtinut, tot pentru prestatia din „Ioana si focul“, Premiul pentru cel mai bun actor in rol secundar. Iar niste liceeni hazosi, nonconformisti si plini de talent actoricesc, veniti la „Jos Palaria“ de la Botosani, cu o „Tara a lui Gufi“ care rastoarna toate prejudecatile in ceea ce priveste sortii de viata lunga ai comediei romanesti, vor reprezenta la anul, la festCO, noul val. Daca stam si numaram bine, sapte dintr-o lovitura pentru Matei Visniec si cei ce cred (si) in Romania in virtutile teatrului sau. Caruia, din panoplia de premii de la festCO 2009 i-au lipsit doar acela pentru scenografie – neacordat la aceasta editie – si cel pentru cea mai buna actrita in rol secundar, obtinut de Ileana Ploscaru, o remarcabila chiriachita in „Titanic Vals“ de Tudor Musatescu, regia Cristian Sofron, spectacol al Teatrului de Stat din Constanta.
George Mihaita, directorul Comediei, a acordat un Premiu de excelenta lui Iurie Darie si, ca bun manager, dar si bun coleg al „comediantilor“, a fost, si de aceasta data, omul-orchestra care s-a vazut cand, unde si cat a trebuit. Secondat de o echipa de profesionisti cum nu au multe teatre: director executiv, Traian Petrescu, director economic, Florin Stoenescu, sef productie, Constantin Mustareata, producator festCO, Corina Constantinescu, concept si editare grafica, Mihai Zgondoiu, webmaster, Victor Minea. Carora li se adauga creatorul trofeului, Horatiu Malaele si cel ce a semnat design-ul, Cosmin Ardeleanu.
Gala Premiilor Festivalului Comediei Romanesti a dat cu tifla coanei Crize si festivismului de pe alte scene festivaliere. Adica, a chemat „femeia de serviciu“ sa faca ordine pe o scena goala, peste care se revarsau, din difuzoare, acordurile unei muzici de Oscar. Cu batic si cu halat, stergand cu maneca trofeele si diplomele aduse cu un troller – carucior de piata – si prevazute cu florile aferente, Mihaela Teleoaca a facut haz de necazul recesiunii. Cu acelasi profesionalism cuceritor si energetic din „Fitness“ ori din „Casa Zoikai“, in care e o Maniuska argint viu.
Ca sa parafrazez un confrate, acum cativa ani, „un orb“ a „nimerit“ scena Teatrului de Comedie. Si a ramas acolo, sa (se) joace, cu publicul, cu poezia, cu stupiditatea scortoasa, cu marlania, cu inocenta, care trebuie salvata, cu suficienta, care trebuie amendata. Si cu alte poncife si false pudori ce fac ravagii, nu numai in vremuri de criza. Ba chiar si cu – ce sa-i faci! – cotcodacitul telefoanelor mobile, care inca mai suna in timpul spectacolelor. Numele lui? Horatiu Malaele. Care a oferit publicului festivalier, ca bonus de gala (in toate acceptiunile cuvantului), recitalul „Sunt un orb“. One man show: Horatiu despre Malaele (si viceversa!), dar si despre starea poeziei la Nichita Stanescu, George Toparceanu, Emil Brumaru si multi altii, despre virtutile autenticitatii adusa pe scena si despre seductie ca stare de gratie a actorului. Jos palaria!