Keep in touch în practica SMS-ului la adolescenti
articol aparut in Cultura, nr. 223 din 2009-05-14» cultura antropologică »
Autor: RALUCA MOISE
c faci, tina? n intalni, in lapt (in fata l tnb) l 5 45. vii? anunt-o p iul(1)
Aflându-ma la terasa unei cafenele din Piata Romana, în centrul Bucurestiului, vad sosind un grup de adolescenti – trei fete si doi baieti. Se aseaza aproape de masa mea, plini de verva, îsi scot telefoanele mobile, le dispun pe masa si comanda ceva de baut. Conversatia lor se poarta în jurul temelor frecvente universului lor: scoala, cine iese cu cine, unde sa se duca dupa cursuri, ce vor face în weekend etc. Vorbesc tare, glumesc, râd, fara a fi atenti la ceea ce îi înconjoara.Dintr-o data, una dintre fete primeste un SMS. Ceilalti se opresc în mijlocul conversatiei, o privesc citind mesajul, apoi reiau conversatia, urmarind reactiile de pe fata ei. „Ah, e tipul ala care vroia sa te agate ieri, în club!“, exclama unul dintre baieti. „E disperat, pe bune!“, adauga el, începând sa râda. Ceilalti râd si ei. Fata nu îi asculta: continua sa citeasca mesajul. Situatia se prelungeste, ramâne rupta de grup, caci începe sa scrie un mesaj de raspuns. Se gândeste, începe sa scrie, sterge, rescrie, fara sa fie atenta la ceilalti, extrem de concentrata, cu o mimica ce îi tradeaza gândurile. Baietii continua sa faca glume pâna ce se plictisesc si se opresc. Dupa câteva minute, fata revine în grup si conversatia reîncepe din punctul în care se oprise.
Iata o scena banala ce face parte din cotidianul adolescentilor din Bucuresti si o situatie cu care m-am confruntat în mod curent pe teren. Pentru multi dintre noi, ea confirma faptul ca viata noastra este astazi invadata de „noile tehnologii informationale si comunicationale“ (NTIC). Telefonul mobil, în special, este o prezenta intempestiva, asa cum sublinia în stilul sau umoristic Umberto Eco, acum aproape 20 de ani (Eco 1992). Anumite persoane pot fi ofuscate – în spatiul francofon mai ales – de practicile de scriitura care îi sunt asociate si care ar contribui la slabirea competentelor lingvistice si redactionale ale tinerelor generatii(2). Aceasta pozitie critica, profund generationala, este o prima grila de interpretare a scenei pe care tocmai am descris-o. Mai sunt si altele, din fericire, caci ceea ce putem spune este ca aceasta lectura ramâne la suprafata unui fenomen mult mai complex.
Nici specialistii în domeniu – sociologia comunicarii si sociologia retelelor – nu a fost lipsita de exagerari teoretice ; „universul virtual“ este o figura recurenta a acestui discurs sociologic. Problema este ca utilizarea telefonului mobil nu are nimic virtual în ea: ea implica nu numai o angajare fizica cu obiectul, dar chiar comunicarea însasi – fie ea prin apel telefonic fie prin SMS – nu functioneaza într-un cadru sau într-un spatiu care i-ar fi propriu si care s-ar distinge radical de celelalte spatii. Scena descrisa anterior ne aminteste exact acest aspect.
Pozitia aleasa de mine si ilustrata în acest articol consista în plasarea telefonului mobil si a SMS-ului în cadrul lor cultural si istoric, ceea ce conduce la trasarea traiectoriilor – sau a carierelor. Trei aspecte ne retin deci atentia, întelegând foarte bine faptul ca nu vorbim despre faze independente si în mod necesar succesive: realizarea contactului cu obiectul, construirea utilitatii sale si consolidarea utilizarilor. Practicile observate într-un spatiu anume – Bucurestiul de exemplu – s-au constituit de-a lungul timpului. Ele au urmat traiectorii singulare, legate în mod intim de contextul local si de profilul utilizatorilor. Prin retrasarea parcursului lor putem identifica atât factorii care au condus la constituirea lor si la aplicarea „manierelor de a face“ lucrurile, dar putem percepe mai bine sensul pe care utilizatorii l-au creat si dat practicii SMS-ului.
Ma concentrez asupra unei categorii particulare de utilizatori – adolescentii – examinând modul în care construiesc relatia cu telefonul mobil si SMS-ul. Aceasta relatie este una simetrica: pe de o parte, utilizatorul actioneaza asupra obiectului modificându-i caracteristicile în mod direct si indirect ; pe de alta parte, obiectul actioneaza asupra utilizatorului care îl domesticeste si îl încorporeaza praxisului sau. În cazul practicii SMS-ului, cel de al doilea proces este vizibil si pare sa joace un rol determinant. Consolidarea utilizarilor la adolescenti este legata în mod intim de placerea tactila si de manipularile ludice ale obiectului(3) . Emotia pe care utilizatorul o resimte prin angajarea fizica cu telefonul mobil este la fel de importanta ca exploatarea potentialitatilor sale comunicationale. Paralel, posibilitatile tehnice ale obiectului canalizeaza dezvoltarea initiala a utilizarilor, ceea ce explica partial de ce evolutia practicilor pe plan individual are ecou în traiectoria istorica si globala a SMS-ului, si de ce exista un paralelism uimitor între utilizarile românesti si cele belgiene.
Realizarea contactului cu SMS-ul
Istoria înca recenta a introducerii SMS-ului în România ne arata un demers global asemanator al operatorilor de telefonie mobila: convergenta strategiilor de marketing pentru atragerea unui public din ce în ce mai tânar. SMS-ul se lanseaza în România si în Belgia în acelasi an: 1998. Trebuie precizat ca acest serviciu era deja utilizat în alte tari occidentale, unde fusese initial introdus pentru a furniza, gratuit, informatii utilizatorilor adulti (meteo, cursul bursei).
Putem astfel sa ne întrebam daca aceasta adoptare are un caracter transnational, asa cum a fost perceput de multi cercetatori. Amintim etapele: la început, SMS-ul este destinat transmiterii de informatii utilitare ; el este deci învestit cu o valoare practica. În a doua etapa, tinerii îl preiau si fac din SMS un mijloc de socializare si integrare. În sfârsit, el devine instrumentul privilegiat pentru o comunicare expresiva si ludica. Daca acest traseu este valabil si pentru telefonul mobil, în cazul SMS-ului este necesar sa adaugam dimensiuni suplimentare, ca cea a jocului si a gestionarii emotiilor, de cautare a autonomiei si instantaneitatea contactelor. Aceste aspecte nu numai ca favorizeaza adoptarea si succesul SMS-ului, dar conduc în mod egal la dezvoltarea unor noi practici de socializare, asa cum vom vedea în cele ce urmeaza.
Constructia utilitatii
SMS-ul apare în acelasi an în cele doua tari ; acest fapt are tangenta asupra temporalitatilor similare, în termeni de aparitie si de sedimentare ale utilizarilor. La originea sa, motivul principal de a recurge la SMS este pretul accesibil ; motivul prim este cel economic. Pentru cei mai tineri, SMS-ul este util pentru a comunica cu parintii care, fiind cumparatorii primului telefon mobil al copilului lor, impun propria agenda din punctul de vedere al utilizarilor: SMS-ul serveste deci initial la limitarea cheltuielilor si la coordonarea activitatilor la distanta ale copiilor.
A fi eficient
Un alt motiv de a utiliza SMS-ul este caracterul sau practic recunoscut de toti tinerii si care „iese“ din cadrul economic – SMS-ul este întotdeauna primit de catre destinatar, scrierea compactata a unui mesaj (deturnarea limitarii grafice de 160 de caractere), economia relationala (stabilirea prin SMS a unei comunicari formalizate si factuale într-o relatie tip cunostinta).
A fi autonom
Comunicarea mediata prin SMS permite pastrarea intimitatii sale, în mod special fata de parinti. SMS-ul autorizeaza o autonomie crescuta a locurilor si contextelor de comunicare, ceea ce permite pastrarea caracterului privat al mesajului.
A se integra
Apartenenta la grup este un alt factor ce a contribuit la adoptarea SMS-ului. NTIC nu favorizeaza crearea de noi retele sociale, ele pot favoriza perceperea lor, materializând sentimentul de apartenenta al unui utilizator la o comunitate. A se angaja într-o retea de sociabilitate cu prietenii, a stabili relatii noi, a face sa evolueze cuplul sunt elemente cruciale. Disponibilitatea celuilalt devine astfel un factor dominant: a informa, a mentine contactul social deschis si împartasirea experientelor comune construiesc apartenenta la cotidian.
A se amuza si a însela plictiseala
Un motiv suplimentar pentru succesul SMS-ului rezulta din raportul ludic pe care adolescentii îl întretin cu acest mod de comunicare. Înca o data, suntem în prezenta unei logici specifice adolescentilor, care se exprima mai ales în comunicarea scrisa. Prin ce anume este scrierea unui SMS amuzanta? Schimbul de mesaje textuale permite depasirea momentelor si starilor de plictiseala.
Se poate astfel vedea faptul ca mai multe logici „lucreaza“ în construirea utilitatii SMS-ului, în cazul adolescentilor. Rezulta de aici o dinamica singulara, intim legata de culturile adolescente. Într-un prim timp, utilizatorii tineri descopera o potentialitate tehnica propusa, pentru un alt public, de companiile de telefonie mobila. Ei o preiau si dezvolta progresiv un repertoriu de utilizari care le este propriu. Totusi, daca aceasta apropriere se sprijina pe anumite avantaje ale SMS-ului (mai ales costul) si pe faptul ca a fost acompaniata de strategii de marketing din ce în ce mai tintite, traseul SMS-ului în interiorul universului adolescentin s-a constituit printr-o relatie strânsa cu modurile lor de socializare. Doua procese interactioneaza la acest nivel: traiectoria de viata a indivizilor, care transforma practicile lor trecând de la copilarie la adolescenta, si desfasurarea într-un spatiu de comunicare unde regulile nu mai sunt impuse de adulti. Acest spatiu, trebuie spus, este rezultatul unei constructii istorice care vede practicile transformându-se de-a lungul timpului, sub influenta generatiilor succesive de utilizatori. La final, uimitoarea longevitate a SMS-ului poate proveni din transformarea „utilitatii sale economice“ într-o „utilitate sociala“ situata fundamental. Întrebarea este deci sa examinam concret ce este aceasta utilitate sociala.
Cadrul practicilor
Practicile observate la utilizatorii SMS-ului se constituie dintr-un set de reguli tacite, asimilate progresiv. Vom analiza un exemplu, înainte de a vedea cum pot fi ele deturnate de adolescenti. O regula esentiala vizeaza timpul de reactie, odata primit un mesaj. În principiu, raspunsul trebuie sa fie rapid, chiar imediat; gradul imperativ al acestei reguli se aplica diferentiat, în functie de tipul de mesaj (daca este un mesaj utilitar, acesta nu necesita raspuns textual). Odata ce relatia dintre emitator si destinatar creste în intensitate, obligativitatea creste si ea. În cazul SMS-ului afectiv, regula devine mai presanta. SMS-ul are un rol fundamental în constructia cuplului, iar timpul de raspuns este o obligatie care face parte din etica acestuia. Îndragostitii îsi trimit mesaje textuale pentru ca partenerul sa perceapa clar angajamentul celuilalt. Astfel se materializeaza interesul reciproc, iar utilizarea SMS-ului influenteaza reprezentarile pe care adolescentii si le fac despre utilitatea acestuia.
Deturnarea regulilor
În cazul exemplului nostru, regula poate sa fie încalcata voluntar sau nu. Exista situatii care pot amâna scrierea si trimiterea raspunsului (contextuale si tehnice), însa nu acestea ne intereseaza pe noi în mod direct. Atunci când regula este încalcata intentionat, motivele sunt social inacceptabile: de exemplu, „mama nu m-a lasat în club într-o seara si nu puteam sa le spun asta prietenilor mei pentru ca ar fi râs de mine“ (Radu, 16 ani). Aceste refuzuri sunt deliberate, caci coordonarea activitatilor nu implica o miza emotionala mare, oricare ar fi interlocutorul. Ceea ce, evident, nu este aplicabil în cazul relatiilor afective. „Trebuie gasite tot timpul scuze. Îmi ia mai mult timp sa caut ce sa spun, decât daca as fi raspuns la timp“, explica o fata de 18 ani. La începutul unei relatii amoroase, unul dintre parteneri îsi poate amâna raspunsul pentru a se face dorit. Destinate pastrarii fetei sociale, mesajele-scuza urmaresc un model identic: emitatorul precizeaza circumstantele receptarii mesajului si se scuza.
Am putut vedea ca instrumentul tehnic nu genereaza o retea sociala, ci este pus în serviciul unor retele preexistente. Totusi, existenta functiei tehnice „grupuri“ si „sub-grupuri“ în menu-ul telefonului ii încurajeaza pe utilizatori sa-si puna intrebari asupra relatiilor cu contactele din agenda. Telefonul mobil serveste deci si unei constientizari, prin organizarea repertoriului, a varietatii retelelor din care utilizatorul face parte. În ceea ce priveste SMS-ul, am observat ca el nu creeaza un tip de relatie care sa îi fie propriu, ci permite lucrul asupra relatiilor preexistente, mai ales daca acestea comporta o încarcatura emotionala puternica. În ambele cazuri, obiectul etnic apare ca un instrument a carui eficienta depaseste cu mult cadrul schimburilor de informatie pentru a se întinde asupra cadrului relatiilor sociale. Genul utilizatorilor are o incidenta majora asupra naturii acestor practici. Asa cum arata o cercetatoare franceza în cazul chat-ului, primele contacte se fac în contexte particulare, în care tinerii se întâlnesc în functie de interesele lor si în care schimbul numarului de telefon este un dar mutual, facut posibil de prezenta celor doua persoane. Dar ceea ce se întâmpla în continuare depinde total de genul utilizatorilor. Fetele functioneaza în grupuri restrânse, relatia lor fiind mentinuta si întarita prin utilizarea SMS-ului, în timp ce baietii activeaza si diversifica legaturile stabilite în retele multiple. Daca baietii mentin relatia prin SMS-uri fara continut, fetele întaresc relatia de prietenie prin schimburi textuale continând povestioare amuzante, bârfe, glume. Este vorba, rezumând, de o versiune moderna a socializarii de alcov, asa cum este ea descrisa de Philippe Ariès si Georges Duby.
O ultima specificitate a mesajului în practicile adolescentine este scriitura. SMS-ul ofera un spatiu în care practicile lingvistice si scripturale ale tinerilor se pot dezvolta fara nici o constrângere decât inteligibilitatea mutuala. Rezulta coduri împartasite, propice pentru punerea în valoare a aptitudinilor individuale în jocurile de limbaj. Fara a fi impusa de caracteristicile obiectului tehnic, scriitura SMS – care se constituie mai ales din utilizarea abrevierilor, a emoticonurilor si a oralitatii – s-a format ca o arena de abilitati care le permite adolescentilor sa se puna în scena. Putem observa astfel dezvoltându-se un fascicol de utilizari si de reprezentari nascute dintr-o reapropriere a potentialitatilor oferite de obiect.
Consolidarea utilizarilor
Utilizarile SMS-ului au fost consolidate de factori externi – rolul operatorilor de telefonie mobila si raportul intergenerational adolescent-adult – si de factori endogeni, ca limbajul codat de care se folosesc tinerii utilizatori si a carui precizare pune în lumina complexitatea uimitoare a fenomenului SMS.
Interesul acestui aspect, în perspectiva dinamicilor culturale, tine de faptul ca acest limbaj nu provine dintr-o generatie spontana. El se sprijina pe un sistem de abrevieri utilizate de mult timp în mesajele telegrafice (ex: ptr/pt = pentru) si, mai recent, odata cu dezvoltarea schimburilor pe chat sau Messenger (slt = salut, rasp = raspuns, kre = care etc). Transpus în scriitura SMS-ului din motive initial practice, acest limbaj a obtinut astazi o dimensiune ludica si creativa, proeminenta pe terenul practicilor adolescentine. Acest fapt explica amploarea pe care a luat-o sistemul scriiturii SMS, care penetreaza astazi limbajul familiar, notele scolare, vezi foile de examen, spre exasperarea adultilor, ceea ce nu face decât sa sporeasca atractivitatea practicii.