Cum va afecta încalzirea globala Europa de Est
articol aparut in Cultura, nr. 223 din 2009-05-14» cultura media »
Autor: CATALIN STURZA
Cum va afecta incalzirea globala clima intregii lumi? Dar, în mod specific, pe cea a Europei de Est? Daca ne luam dupa un articol publicat in luna aprilie in revista „National Geographic“, intitulat „Perspectiva: extrema“, in secolul urmator cresterea temperaturii medii a planetei va aduce mai multe precipitatii in zonele in care umiditatea e deja mare si mai putine precipitatii acolo unde seceta s-a instalat deja.
Aerul cald retine mai multi vapori de apa, care contribuie, ei insisi, la efectul de sera, prin urmare o lume mai fierbinte va fi una in care atmosfera va avea un grad mai mare de umiditate. „Acest lucru nu se va traduce, neaparat, prin mai multe ploi“, scrie „National Geographic“ – „de fapt, cantitatea totala de precipitatii va creste probabil doar foarte putin – dar se va traduce in schimbari ale locurilor in care cad ploile“.
In urmatorii 100 de ani, regiunea polara si cea subpolara vor primi mai multe precipitatii, iar regiunile subtropicale (aflate intre regiunile tropicale si cele temperate) vor avea parte de mai putine ploi si ninsori. Bazinul Marii Mediterane va deveni mai arid, si la fel se va intampla cu Mexicul, cu sud-vestul SUA, cu Africa de Sud si cu sudul Australei. Canada si nordul Europei vor deveni mai umede.
Deoarece temperaturile mai ridicate au ca efect o evaporare sporita, chiar si zonele care continua sa primeasca aceeasi cantitate medie de precipitatii vor fi mai predispuse la seceta. Zonele care depind de o cantitate mica de precipitatii sau a caror agricultura, nemodernizata, se bazeaza pe ploi prezinta un grad mare de risc. Africa, de exemplu, unde doar 6% din terenul agricol este irigat, se afla intr-o astfel de situatie. Si, chiar daca ploaia apare, aceasta va sosi cu rafale mult mai puternice, sporind riscul inundatiilor, chiar si in tinuturile secetoase.
Aceste predictii nu se refera la o situatie din viitor – ele privesc, se pare, chiar situatia din prezent. Intre 1995 si 2006 numarul inundatiilor catastrofice s-a marit de doua ori, fata de perioada dintre 1950 si 1980. Iar intre 1925 si 1999, zona dintre 40 si 70 de grade latitudine nordica a devenit mai ploioasa, in timp ce zona dintre 0 si 30 de grade s-a uscat. In vara anului 2008, cand rezervele de apa ale insulei Cipru au atins doar 7%, guvernul cipriot s-a vazut nevoit sa importe apa din Grecia.
Aceste schimbari climatice au, in fine, consecinte politice imediate. Razboiul etnic din Darfur (in vestul Sudanului), care a avut pana acum 300.000 de victime, e pus de unii specialisti pe seama scaderii mediei de precipitatii din regiune, care i-a adus pe pastorii nomazi in conflict cu fermierii sedentari. Imperii intregi au cazut in trecut din cauza unor astfel de schimbari climatice, iar cazul prabusirii Akkadului, cu 4.300 de ani in urma, e doar unul dintre exemplele citate de „National Geographic“.
Cum va schimba incalzirea globala zona Europei de Est? Ploile din zona s-ar putea reduce cu 20% in urmatoarele decade. „Dobrogea va deveni un desert, vechiul Regat un fel de Dobroge si Transilvania o zona colinara ca in California centrala“, scrie un blogger care comenteaza articolul din „National Geographic“. „Temperaturile se vor ridica cu 2-4 grade Celsius, facand Romania un fel de Turcie“. Sa ne pregatim, asadar, pentru incalzirea globala.