Comedia la Muzeu. Prezentul unui trecut
articol aparut in Cultura, nr. 213 din 2009-03-05» cultura ars combinatoria »
Autor: CORNELIA MARIA SAVU
Inceputul (nazuros, de oarece vreme) al primaverii inseamna, de cativa ani buni, pentru bucuresteni (si nu numai) o revizitare a comediei. Un concurs national pentru autorii de gen, cu piesele premiate publicate imediat de Editura Palimpsest (animata de scriitorul si criticul Ion Cocora), un festival initiat, ca si concursul mai sus amintit, de Teatrul de Comedie, unde sunt prezentate publicului cele mai reusite montari din tara, dar si din strainatate, cu piese comice romanesti puse \n scena si jucate de trupe de renume, potenteaza cateva evenimente culturale de mare atractivitate. Mai ales ca multe dintre ele fac parte din categoria „atelier la vedere“ – lecturile cu spectatori, lecturile publice din foaier, punct distinct al programului FestCO, mult gustate si la noi dupa ce la „case mai mari“ au devenit deja traditie (pe bani buni!)
Anul acesta, Muzeul National al Literaturii Romane a avut initiativa inspirata de a prefata „sezonul“ de gen cu expozitia „Comedia romaneasca – Momente si schite“. Proiectul pus in unda de muzeograful si editorul Ioan Cristescu si de o echipa la fel de daruita initiativei – Ofelia Cretia, Viorica Ghita si Liliana Prudhomme –, si-a gasit parteneri pe masura: Teatrul National Bucuresti, Teatrul National Radiofonic si Teatrul Lucia Sturdza Bulandra.
Vernisajul evenimentului, care marcheaza si centenarul Eug&a269;ne Ionesco, i-a reunit, intr-un show pe mai mult voci, care a dat sama despre ce haz mai are comedia romaneasca, pe actorii Tamara Buciuceanu-Botez si Eusebiu Stefanescu, pe criticul de teatru Mircea Ghitulescu, autorul masivei „Istorii a dramaturgiei romanesti“ (un best-seller intr-o vreme in care istoriile literare au ajuns la mare cautare), pe scriitorii Ioan Grosan si Horia Garbea si pe regizorul Attila Vizauer, om-orchestra al teatrului la microfon. O confruntare spumoasa de forte comice care ar fi pacat sa nu ramana si in arhiva audio-video a Muzeului. Ca si fragmentul din spectacolul „Molto, gran'impressione“ al Teatrului National Bucuresti (scenariu de Romulus Vulpescu, regia Dan Tudor), interpretat, spre deliciul publicului, de actritele Monica Davidescu, Ilinca Goia si Ileana Olteanu.
Expozitia „Comedia romaneasca – Momente si schite“ a transformat holul si Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane intr-o istorie in imagini si obiecte a genului acesta foarte popular la noi. Cu inceputuri ce se suprapun chiar primelor incercari de literatura (autentica) romaneasca. Retrospectiva aminteste parcursul comediei autohtone de la debut – „perdelele“ si „canticelele“ comice interpretate, spre hazul si buna adastare din saloanele boierilor cu islic, papuci si narghilele, de la Conachi cetire, de la Costache Facca si Matei Millo – pana la comediografii sfarsitului de secol XX, Teodor Mazilu, Ion Baiesu, Iosif Naghiu, Tudor Popescu. O sectiune ampla ii este dedicata, cum era de asteptat, lui Ion Luca Caragiale, ale carui „Momente si schite“ dau subtitlul expozitiei. Imagini din spectacole, afise si programe, cu un cuceritor aer retro, costume si obiecte apartinand unor autori dramatici cunoscuti, dar si de circulatie in epoca, elemente de decor, tiparituri si fragmente din „ce s-a scris la gazeta“ recompun zilele de glorie ale comediei romanesti. Intre ele, un sarmant panou cu palarii, de la canotiere la berete, de la chipiul ofiteresc (cu si fara pampon) la melon si palariile damelor cochete din epoca, garnisite abundent, cu minime diferente intre cele de purtat pe scena si cele de purtat in loja si in staluri. Si cufere de turneu si cutii cu farduri si.... cate si mai cate. De la frontispiciul (tutelar) al gazetei „Comedia“, caci am avut si o astfel de publicatie in peisajul jurnalier foarte colorat si cheltuitor de mari energii de antart, la imagini din spectacole care au facut istorie avandu-i in distributie pe Birlic, Alexandru Giugaru, Radu Beligan, Toma Caragiu. Si Lucia Sturdza Bulandra, Tamara Buciuceanu-Botez si multe alte nume de seniori ai scenei romanesti.
Expozitia de la Muzeul National al Literaturii Romane e un binevenit remember si un tribut (cum se spune mai nou) adus catorva pagini de istorie culturala si de mentalitati, deopotriva. Poate ca de la acest eveniment sa vina si un impuls de revizitare a unor texte clasice in cheie contemporana. Poate ca vor fi recuperate textele lui Teodor Mazilu, de pilda, si de ce nu (incercari notabile s-au mai facut) ale lui Mihail Sebastian sau
V.I. Popa. De ce nu si ale lui Iosif Naghiu? Gen aglutinant, fara bariere, nu neaparat numai de ieri, de azi, comedia si-a schimbat fata hazului, nu si esenta. O dovedesc montarea lui Radu Afrim la „Mansarda la Paris cu vedere spre moarte“ de Matei Visniec si aceea a Catalinei Buzoianu la „Ioana si focul“, o comedie istorica scrisa de acelasi Matei Visniec, sa nu dau decat doua exemple. Dar si textele noului val, de la Gianina Carbunariu la Lia Bugnar, de la Mihai Ignat si Mimi Branescu la Peca Stefan (sa zicem), ca si textele a doua autoare care scriu si experimenteaza pe continentul american, Saviana Stanescu si Diana Manole, si-au adjudecat resorturile si resursele comediei. Comedie care nu mai inseamna demult „canticel“, fiziologie, „perdea“ de „indreptat naravuri“, ci si-a asumat sarcasmul, satira acida, discursul revoltat, privitul cu manie, nu numai inapoi, ci si inainte in fata „bufonilor care ne scriu istoria“ (vorba lui Matei Visniesc), a sacrificiului degeaba si a „deformatilor“ din lumea de azi. In care nu sentimentul tragicului lipseste, ci tragedia si-a luat doza de grotesc, hapul amar-alert, si s-a radicalizat in raspar. Poate ca nu peste multa vreme vom vedea, intr-o expozitie de muzeu, si imagini din prezentul trecutului pe care ni l-au reamintit Ioan Cristescu si echipa de la MNLR. Ar merita sa trecem de la „Momentele si schitele“ caragialesti la bacovianul „Comedii, in fond....“