Sari la conținut

La „farmat“ de aur virtual, în China

articol aparut in Cultura, nr. 215 din 2009-03-19
» cultura internaţională » presa internaţională
Autor: CATALIN STURZA
Jocurile on-line precum World of Worcraft nu sunt doar mari consumatoare de timp: ele pot scoate, din buzunarul jucatorilor, si sume considerabile de bani. Unde apare o nevoie noua, se deschide si calea pentru o afacere noua. Ca în mai toate afacerile globale de ultima generatie, lumea a treia e gata sa-si puna la bataie resursele pe care le are la discretie – timp si brate de munca ieftine – pentru a veni în întâmpinarea occidentalilor cu conturi în euro sau în dolari.

Un articol publicat pe 5 martie în „The Guardian“ prezinta o astfel de afacere, dezvoltata
într-un oras din sud-estul Chinei. Compania Wow7gold (numele s-ar traduce prin „oferim aur pentru World of Worcraft 7 zile din 7) are 130 de jucatori angajati sa petreaca 10 ore pe zi, 7 zile pe saptamâna, într-un joc virtual. Tinerii si tinerele trebuie sa alerge dupa aur si dupa alte resurse cu valoare în lumea virtuala, pe care compania le pune la dispozitie, contra cost în bani reali, jucatorilor occidentali. Adunarea resurselor poate fi, de multe ori, o ocupatie plictisitoare si consumatoare de timp si e numita, în argoul jocurilor on-line, „farmat“.
Unul dintre personajele reportajului se numeste Li. El este un angajat al companiei Wow7gold, al carei profit anual din jocurile
on-line depaseste 1 milion de lire sterline. „Pentru mii de muncitori chinezi, precum Li, «farmatul aurului» este un mod de viata“, scrie „The Guardian“. „Muncitorii se pot astepta sa câstige între 80 si 120 de lire sterline pe luna, ceea ce, tinând seama de turele lungi si de schimburile de noapte, poate însemna un câstig de 30 de penny saproximativ o jumatate de dolart pe ora. Dupa ce-si termina tura, Li primeste o masa simpla de orez, carne si legume si se prabuseste într-un pat de metal într-o camera pe care o împarte cu alti opt «fermieri de aur». Salariul sau e, poate, mic, însa mâncarea si cazarea sunt incluse“.  
Un studiu realizat de Manchester University, citat de „The Guardian“, arata ca 400.000 de tineri asiatici lucreaza pentru astfel de firme, într-o industrie cu o cifra de afaceri de 700 de milioane de lire sterline pe an. Numarul „clientilor“ acestei industrii e cuprins undeva între 5 si 10 milioane, si creste pe masura ce tot mai multi oameni descopera jocurile on-line. În perioada crizei economice, acestea ar putea fi, arata „The Guardian“, o forma ieftina de escapism, în special pentru occidentalii mai putin înstariti, si o alternativa la distractiile si vacantele costisitoare.
„Nu ma gândesc la muncitori“, spune un jucator englez citat de „The Guardian“. „Ma gândesc la produs. Sunt sigur ca salariile «fermierilor de aur» sunt mici. Muncitorii din fabricile din lumea a treia câstiga, probabil, la fel de putin, însa ma îndoiesc ca veti pune cuiva aceeasi întrebare daca veti vedea ca bea o ceasca de cafea“. Motivul pentru care jucatorul cumpara aurul este acela
ca-l scuteste de o treaba plictisitoare. „Poti petrece, ca sa farmezi aur, sa zicem 20 de ore din viata reala“, spune internautul britanic. „Sau poti sa mergi si sa muncesti 2 ore ca sa câstigi bani si sa cumperi aurul acela. Daca ma joc o fac pentru a juca, nu pentru a executa sarcini plicticoase“.
Afacerea devine, se pare, tot mai extinsa si mai profitabila, cel putin pentru întreprinzatorii asiatici. Si, cum spune unul dintre lucratorii din „fermele de aur“, „unde apare o nevoie, China o va satisface“.