Changeling- Clint Eastwood loveste din nou
articol aparut in Cultura, nr. 208 din 2009-01-29» cultura cinema »
Autor: ROZANA MIHALACHE
Inspirat dupa o poveste ce a zguduit Los Angeles-ul la sfârsitul anilor '20, Clint Eastwood a regizat un film excelent, îndraznesc sa spun chiar un „masterpiece“ al genului.
Real story
În martie 1928 Christine Collins (Angelina Jolie), o femeie obisnuita care lucra la o companie telefonica, ajunge acasa si nu-si mai gaseste fiul în vârsta de 10 ani, Walter Collins.
Apeleaza disperata la ajutorul politiei corupte din Los Angeles si nu înceteaza nici macar o secunda sa spere ca fiul ei e în viata. În acelasi timp, reverendul Gustav Briegleb (John Malkovich) se roaga încontinuu pentru Christine si transmite mesaje de încurajare prin intermediul unui post de radio religios, împreuna cu mesaje de denigrare a politiei. Reverendul îsi face astfel si o misiune din salvarea orasului de politistii „murdari“.
Cinci luni mai târziu, Christine este chemata de politie sa-si aduca fiul acasa. I se spusese ca a fost gasit în Illinois, doar ca femeia, aflata fata-n fata cu presupusul fiu, refuza sa-l recunoasca si repeta încontinuu ca nu e copilul ei, desi baiatul care i-a fost prezentat afirma se numeste Walter Collins.
La presiunile politiei si deconcentrata de actiunile presei înfierbântate, Christine ia baiatul necunoscut acasa, îndoindu-se pentru o clipa de propriile-i simtaminte. Numai ca imediat a început sa supuna copilul unor teste diverse, din care reiesea clar ca nu-i este fiu.
Eastwood a coordonat extraordinar comportamentul aproape brutal, dar în acelasi timp firesc al Christinei fata de copilul strain care trebuia sa-i înlocuiasca fiul. Dupa toate acestea, Christine, îndrumata de reverendul Briegleb, iese în fata presei cu declaratii legate de încurcatura produsa de politie în cazul ei, ceea ce duce la închiderea ei într-un ospiciu.
Aceasta turnura a povestii ne poate duce cu gândul la „Girl Interrupted“, dar aici Jolie da dovada de o maturitate extraordinara în interpretare, fara a se simti nicio asemanare între experienta „Girl Interrupted“ si cea de fata.
În acelasi timp, un ofiter de politie interesat sa-si faca doar meseria actioneaza orbeste, dupa instinct, implicându-se în rezolvarea unui caz ciudat: un adolescent pe care urma sa-l deporteze în Canada marturisise ca, împreuna cu unchiul sau care îl obligase sa locuiasca la ferma lui, omorâse în jur de douazeci de copii. Clint Eastwood l-a ales pe Eddie Alderson pentru a interpreta acest rol dificil al adolescentului criminal si a avut o „mâna“ extraordinara. Alderson uimeste, pur si simplu, printr-o prestatie fara repros, plina de forta.
Curând politistii îl prind pe unchiul baiatului, Gordon Northcott (Jason Butler Harner), si l-au supus unui proces în urma caruia a fost gasit vinovat pentru uciderea celor 20 de copii si condamnat la spânzuratoare; pedeapsa se va executa dupa doi ani de închisoare..
Christine da si ea în judecata politia, obtinând schimbarea superiorilor si a unor legi ce pâna atunci erau departe de a favoriza cetatenii.
În 1930, cu doua zile înainte sa moara, criminalul în serie o cheama pe Christine la el pentru a-i spune adevarul despre Walter, dar în final refuza sa o faca. Unul dintre cele mai puternice momente din film este acela când Christine îl prinde pe Northcott de gât în închisoare si-i striga: „Spune-mi ca mi-ai omorât fiul!“
Christine participa apoi la executia criminalului, o executie din care nu s-a ratat niciun moment: Northcott si-a numarat pasii pâna la spânzuratoare – 13 -, a început sa plânga, a cerut sa fie lasat sa se roage, i s-a pus un saculet pe cap si, în timp ce cânta „Silent Night“, i s-a tras trapa de sub picioare, fiind lasat sa se zbata în ultimele clipe de viata în vazul tuturor.
Iar în 1935, când o Christine mai frumoasa parca si mai linistita pariase doi dolari ca „It happened one night“ va câstiga Oscarul, este sunata de la politie si i se spune ca au gasit un baiat. Nu era al ei, dar afla ca acesta, alaturi de un altul si de Walter al ei fusesera închisi împreuna si, daca au reusit sa fuga de acolo, o facusera la initiativa fiului lui Christine, dar ca nu se mai stia nimic de niciunul dintre ceilalti doi.
Astfel ca femeia iese plina de speranta din sectia de politie, pierzându-se pe strazile Los Angelesului, unde câstigatorul Oscarului, „It happened one night“, rula la Cinema Royal.
City of Angels
Cu „Changeling“ („Schimbul“) Clint Eastwood demonstreaza din nou ca, desi ca actor abia a reusit sa sara de un nivel mediocru, ca regizor de film este, fara doar si poate, notabil.
A speculat minunat un fapt real despre care, la o atenta observatie, putem presupune ca, daca ar fi fost vreodata redat exact în aceasta forma pe hârtie ca fictiune, n-ar fi prins cu siguranta la public; multe dintre întorsaturile povestii par foarte greu de crezut.
Probabil ca alegerea Angelinei Jolie pentru a juca rolul unei mame disperate vine dupa prestatia ei din „A mighty Heart“, dar aici este mai profunda si reuseste sa emane extrem de multe emotii din starea celei pe care o interpeteaza.
Ma asteptam ca John Malkovich, magnificul John Malkovich, sa fie în centrul atentiei, dar aparitiile lui sunt dozate si bine tinute în frâu de regizor, desi memorabile – Eastwood nu-si putea permite ca reverendul, si nu mama copilului disparut sa fie în centrul atentiei…
Si, revenind la Jolie, sper ca de acum presa sa nu-i mai masoare talentul actoricesc în aparitiile publice la bratul lui Brad Pitt sau în numarul de copii pe care îi naste/îi înfiaza, ci sa o priveasca exact asa cum este: una dintre marile actrite pe care Hollywood-ul le-a dat.
Cât despre „Changeling“, este un film mare, foarte bine realizat, de la imagine pâna la coloana sonora, fiind si o fresca a începutului caderii în infern a „Orasului Ingerilor“.