Clubbing, muzichie si antren de Bucuresci
articol aparut in Cultura, nr. 42 din 2006-10-04» cultura »
Autor: Cornelia Maria Savu
Urmand traditia interbelica, prin care Orasul lui Bucur isi avea o luna a lui, cand populatiunea, de la moftangii la notabilitati si de la periferie spre centru isi sarbatorea cu mic cu mare, Capitala, Arcub a organizat, ce-i drept, nu in 30, ci doar in 5 zile, o petrecere di granda pentru bucuresteni. Ca a fost soare, ca ploaia a mai pus, pe ici pe colo, bete-n roate petrecaretilor, pe Lipsani, Gabroveni, selari, Smardan, Blanari, Covaci, Franceza, sepcari, Stavropoleos (in perioada 20 - 24 septembrie a.c.), cetatenii de Bucuresci si cei din apropierea urbei n-au lipsit de la intalnirea cu „Zilele Bucurestiului“. Fie ca s-au aflat in strada, in Piata Sf. Anton de langa Hanul lui Manuc, la terase, la Curtea Sticlarilor si in alte galerii de arta, la „Carul cu Bere“, ori au facut clubbing cum cere moda, mai nou, prin „lacasuri“ cu nume din stirpea celor ce impanzesc Europa („cu ochii pe noi“, cum altfel?), la targ ori la cafenea, bucurestenii si-au dat obolul orasului lor pregatit de „marea francofonie“ (vorba unui onorabil!).
Cu parale multe pe card, sau cu buzunare prin care fluiera vantul, bucuresteanul din tata-n fiu ori mai ieri adoptat e dornic de petrecere.
Amestecul pestrit de retro si trendy de „i love Bucharest“ si „Bucarest en dix mots“ (franglezul, bata-l vina!), agrementat cu neaose „intamplari“ medievale si muzichie, care hip-hop si underground, care nu prea departe de meterhanea (totusi suntem la Portile Orientului ca’va’zica) n-a dat rau in „peisagiu“ (vorba lui Lache sau a lui Mache?...).
Ia sa vedem (si sa „scriem la gazeta“) cu ce s-a putut delecta un trecator prin „Zilele Bucurestiului“. Dupa ce a fost (negresit) la deschiderea Centrului Info de langa Hanul lui Manuc, s-au urcat (ca e de bon ton) in trasura, sa se plimbe (de agrement) prin Centrul Vechi al orasului, invitat de Cafeneaua „Festival 39“. Apoi, s-a dus la Targul „Memoria Bucurestiului“, unde anticarii, ce nu si-au prea gasit (inca) locul la saloanele si targurile de carte necesare de peste an, si-au scos marfa la vedere. Ce ziceti de titluri precum „Reviste umoristice din sec. XIX, Moftul roman, Jartiera“, „Amantele celebre ale capetelor incoronate si cele mai frumoase femei din toate timpurile“, „Politica-Religiune-Duel“ ori „Tractat de igiena publica si de politia sanitara“? (Parol, tato, sa ma-ngropi!). A stat apoi ce-a stat la parada modei de epoca, insotita de dans medieval, muzica veche si proiectii multimedia la Curtea Veche, unde a putut aplauda si un „Rege care moare“ (dupa Eugen Ionescu), dar s-a dus si la Curtea Sticlarilor, pentru muzichie de „Trei Parale“ si „Pontice“ (de zile mari!), ori la Hanul cu Tei, prinzand „din eter“ si „Vocea bucurestenilor in direct“ la Postul de radio de strada. Dupa ce l-a aplaudat pe „Anselmo“, tot la Curtea Veche si, aferim!, Commedia dell'arte a revenit, pentru repaos, in Piata Sf. Anton de langa Hanul lui Manuc. Pe scena, „Fior d-amor in Bucuresci“ (cum altfel?) cu Teatrul Masca si Mihai Malaimare, un spectacol si pentru cei ce tin „la onoarea de familist“, si pentru „cu giubenul pe cap“ si sticlele-n ochi, ba chiar si pentru tinerii blugisti. O trupa asteptata cu cat mai multe „iesiri“, la statia de metrou Unirii de publicul fidel din tot Bucurestiul. in acelasi loc, „Moftangii si French-Can-Can-ul“, dar si lautarii obisnuiti ai chermezelor, precum si senzationalii Crina Matei si Marius Mihalache, la tambalul cat o orchestra simfonica, au dat show de zile (bucurestene) mari.
La Galeria de Arta „Atelier Café“ din Gabroveni, calatorul nostru s-a intalnit cu „Peisajele bucurestene“ ale artistilor Mirela Hagiu si Nicolae Blei (pictura si grafica), iar la libraria „Calul Balan“, din strada Halelor, a refacut istoria orasului lui Bucur, din carti si reviste. Tombole cu produse de patiserie, mustarii cu arome tomnatice, hip-hop in plina strada, pe Lipscani, trubaduri si cavaleri medievali i-au umplut orele de petrecere pana la popasul de la barul „Mes Amis“ (in subsol de Lipscani), unde a putut sta la tacla despre „Bucurestii de la salvari la blue-jeans“.
Mai pe seara, s-a tras si el, obosit, fie la cafeneaua Bucurestiului de altadata (la Manuc), sa-i asculte in duo, voce si contrabas, pe Maria Raducanu si Pedro Negrescu, doua vedete ale cluburilor capitalei si, mai nou, si ale Muzeului National al Literaturii Romane, la „Serile de poezie si muzica“ din „groapa“ (adica, vestita Cafenea „La Muzeu“). Sau la „Amsterdam Café“, in Covaci, la serata de tango „Milonga“. Ori, in fata unei halbe gulerate, la petrecerea de redeschidere a „Carului cu Bere“, unde, „nas“ (lautaresc) a fost Nelu Ploiesteanu.
Cu parale multe pe card, sau cu buzunare prin care fluiera vantul, bucuresteanul din tata-n fiu ori mai ieri adoptat e dornic de petrecere. si daca 360 de zile carteste impotriva orasului poluat, cu transport aiurea, cu gropi si gunoaie la tot pasul, cu aurolaci si caini de pripas etc., s-a vazut ca macar 5 zile pe an il poate iubi. Daca stii cum sa-l iei si ce sa-i oferi. Cum s-a intamplat pe vremuri, cand la foarte animata „Luna a Bucurestiului“, primarul Dem. I. Dobrescu taia panglica expozitiei pe acorduri de fanfara si dadea semnalul inceperii chermezei si pentru vladica si pentru opinca. si cum n-ar avea de ce sa nu se-ntample si astazi, daca binevenitul proiect al Arcub-ului ar fi sustinut, pe masura, si de o strategie de turism cultural bucurestean, pentru tot anul. Dar asta e o alta poveste...