Palatul lui Dinu Mihail din Craiova
articol aparut in Cultura, nr. 200 din 2008-11-20» cultura cultura memoriei »
Autor: Irina Spirescu
O resedinta occidentala de la începutul secolului al XX-lea
Palatul lui Dinu Mihail din Craiova e o adevarata bijuterie arhitecturala ce dateaza de la începutul secolului al XX-lea. Din 1954 a devenit sediul Muzeului de Arta din Bania Craiovei. Conform dorintelor proprietarului, constructia trebuia sa fie o resedinta demna de pozitia sa sociala, dotata si decorata cu toate utilitatile necesare unui confort maxim.Argintãrie, tezaur Aflate la 10 octombrie 1944 Lada nr.3 18 linguri de argint 18 furculite de argint 18 cutite de argint 18 liguri pentru desert aurite 18 cutite pentru desert aurite 2 linguri aurite pentru fructe 18 furculite pentru desert aurite 22 de piese diferite argintate Lada nr. 4 2 linguri mari de argint 12 lingurite de argint 12 linguri de argint 1 lopeticã de argint pentru prãjituri 2 lingurite de argint pentru supã 2 solnite 6 solnite mici Lada nr.5 1 ceainic de argint 2 sfesnice 2 zaharnite 1 tavã 1 lingurã lungã 10 piese diverse mici O brosã în camee de aur Cercei cu patru camee cu chipuri de femei 2 butoni de mansetã negri, având la mijloc una perlã micã, finã 1 diademã mare de cap cu briliante si diamante, cu cutia visinie 1 colier de briliante cu cutie bleu 1 colier de perle mici fine 1 brosã de diamante 1 pereche de cercei cu perle si diamante în cutie bleu 1 brosã cu diamante în formã de frunze, cutie carton 1 colier de mãrgean (culoare rosie) cu doi cercei într-o cutie 1 brosã neagrã cu doi cercei într-o cutie 2 cercei cu mãrgean si aur, în cutie 1 brosã micã si doi cercei, de mãrgean cu mici diamante 1 brosã si doi cercei cu piatrã albastrã 1 pereche cercei cu briliante, în cutie bleu 2 brose de aur încrustate cu safire si rubine, în cutie 1 colier de chihlimbar vechi 1 brosã de aur cu pietre oliv 1 brosã micã neagrã, având desen, un odine 10 brãtãri aur, unele cu diamante 1 colier lant de aur cu zale 1 lant gros de aur pentru ceasornic 1 brosã si doi cercei cu coreille, în cutie bleu 1 breloc de aur cu lant si creion, de portelan 2 cercei rotunzi de aur, cu inimioare si o cruciulitã micã de aur, în cutie de argint 1 colier de aur si un medalion cu 6 perle 2 coliere de perle mici 1 brãtarã de aur cu rubin 1 pereche cercei 1 pereche cercei în formã de stea cu briliante si perle 1 brosã cu piatrã verde mare 1 brosã cu piatrã albastrã 1 breloc negru încrustat cu perle 1 breloc de aur cu 5 diamante 1 brosã cu 4 pietre coreylle 2 butoni de aur 1 brosã micã rotundã cu 5 diamante 1 cruciulitã cu strasuri 1 brosã cu desene femeie 1 brosã cu lant de aur 1 brosã si doi cercei cu mãrgean 1 brosã neagrã 1 brosã cu pietre de culoare albastrã si doi cercei de asemenea 2 cercei albastri încrustati 2 butoni negri în formã de potcoavã 1 brosã din monede antice de aur constantinati cu perle 1 pereche cercei cu monede turcesti, de aur 1 brosã cu piatrã galnenã 1 brãtarã de aur constantinati cu 7 perle 1 inel de aur cu diamante 1 inel de aur cu piatrã maro, monogram 1 verighetã de aur 2 inele mici fãrã valoare 4 cercei cu strasuri 1 brãtarã fãrã valoare 2 salbe cu monede vechi de aur 1 tigaretã de chihlimbar 5 ceasuri de aur cu capace 1 ceas de aur fãrã capace 1 lant de metal alb 1 medalion fãrã valoare 1 ceas de argint cu lant 1 brosã spartã si doi cercei 1 inel de aur 1 brãtarã de aur 1 colier de mãrgean Lada nr. 6 (cutie) 12 lingurite de argint Lada nr. 7 12 furculite de argint 12 furculite mai mari de argint 12 linguri de argint 3 linguri mari de argint 2 lopetele de argint 1 lopeticã de argint 1 lingurã de lemn 1 furculitã de lemn 1 cleste 12 cutite mari de argint 12 cutite mici de argint 1 cutit mic de argint 12 lingurite de argint 1 lingurã de argint pentru fructe 6 lingurite mici 2 solnite Lada nr. 8 1 serviciu de ceai compus din: 6 tãvite, 1 ceainic, 1 zaharnitã, 1 ceainic mai mic, 6 cupe pentru ceai, 1 strecurãtoare, 1 cleste pentru zahãr, 2 lingurite si 6 lingurite argint aurite Lada nr. 9 2 sfesnice mari cu câte 5 lumânãri Lada nr 10 (cutie) 1 cãlimarã Lada nr. 11 36 lingurite de argint 18 furculite 18 furculite mai mari 18 linguri 2 linguri mari 2 linguri pentru supã 2 lopãtele 9 solnite 18 suporturi 1 lingurã si 1 furculitã de lemn 18 cutite mari 18 cutite mici Lada nr.12 2 sticle cu suporturi de argint 1 canã pentru lapte 1 canã pentru cafea 1 zaharnitã 2 sfesnice 1 sfesnic mic cu stingãtor 2 lingurite 1 cleste pentru zahãr 1 tãvitã 1 foarfece Lada nr.13 13 lingurite argint aurite 6 linguri 18 furculite mari 18 cutite 36 cutite cu mâner de os 18 linguri aurite 18 furculite aurite 18 cutite aurite 6 piese separate 1 cleste mic si 1 linguritã pentru dulciuri gãsite în lada nr.18 Lada nr.14 12 cutite 12 linguri 12 furculite 12 suporturi 3 linguri de zahãr 2 sfesnice 2 solnite 2 linguri mai mari 1 lingurã pentru supã Lada nr.15 2 sfesnice cu 5 brate complecte, având 3 piese fiecare Lada nr.16 (cutie) 1 casetã de metal auritã Lada nr.17 12 suporturi 2 furculite (1 mare sI 1 micã) 6 linguri 1 cutit 4 lingurite 2 lopetele 1 linguritã cleste Lada nr.18 1 tavã de argint mare 9 lingurite de argint sI 1 linguritã 4 ceainice 1 zaharnitã canã pentru lapte de argint 1 cleste de argint pentru zahãr 1 strecurãtoare argint Lada nr.19 26 furculite 26 cutite 1 cleste pentru zahãr 1 pereche foarfeci 1 cutit 1 furculitã de lemn 5 piese diferite 2 furculite 1 polonic scoicã Lada nr.20 1 geantã de piele cu diferite hârtii Lada nr.21 18 cutite mari 6 cutite mai mici 12 linguri mici 36 furculite 6 linguri mari 3 linguri mai mici 1 cleste 12 cutite mici 1 cleste pentru nuci 12 solnite de argint Lada nr.22 24 furculite 2 lopetele 1 cleste pentru nuci 1 cleste pentru zahãr 12 lingurite 24 linguri 1 lingurã mai mare 4 lingurite 12 cutite mari 12 cutite mici Lada nr. 23 1 tavã mare de argint auritã 1 ceainic argint aurit 1 canã de apã argint aurit 1 zaharnitã argint auritã 6 cupe cu tãvitele lor de argint aurit Lada nr. 24 1 oglindã spartã cu rama auritã 1 pomierã de argint auritã, mare 2 pomiere mici de argint aurite 2 sfesnice de argint aurite Lada nr.25 1 tavã de argint 2 lopetele 2 zaharnite 1 cutit mare 2 furculite mari 1 foarfecã de os 2 linguri de lemn mari 1 furculitã de lemn 1 lingurã mare de supã 1 strecurãtoare 3 linguri mari 6 solnite 14 linguri mijlocii 1 cutit 4 furculite 2 zaharnite mici 16 linguri mari
100 000 de pogoane de pamânt
Fiul lui Nicoale Mihail – macedonean devenit camatar în Craiova pe la 1860 ?i unul dintre cei mai mari proprietari funciari din tara – Constantin Dinu Mihail (1837-1908) primea la moartea tatalui sau o avere de peste 100 000 de pogoane de pamânt si o datorie echivalenta cu valoarea mosiilor. Douazeci de ani mai târziu, datoriile erau platite din venituri, iar fiul fostului camatar era al doilea om ca bogatie din România, dupa primul ministru Gh. Grigore Cantacuzino, zis Nababul, proprietarul celei mai mari averi funciare din România. Detinea mai multe resedinte: în Bucuresti pe Calea Victoriei, la Floresti (Prahova), Castelul Zamora din Busteni etc. Facând studii la Viena, Dinu a cumparat cu ajutorul surorii sale, Elena, si a cumnatului sau, Constantin Dumba, care detineau unul din cele mai mari magazine de arta din Europa, o valoroasa colectie de pictura universala, care e astazi în patrimoniul Muzeului de Arta din Craiova. Întors de la Viena, cu o cultura destul de bogata, „cu un pronuntat gust pentru muzica clasica – scrie Constantin Argetoianu – si cu o nevasta“, (Dinu se casatorise în capitala Imperiului Austro-Ungar cu Matilda Spiro, fiica unui macedonean sarac), elevatul macedonean administreaza cu grija proprietatile funciare ale tatalui sau, le sporeste si reuseste sa achite toate datoriile si ipotecile de la Creditul Agricol. Devine unul dintre cei mai mari proprietari funciari din România, cumparând mosii în toata tara (în Dolj, Gorj, Mehedinti, Romanati, Teleorman, Ilfov, Tecuci).
În centrul Craiovei îsi doreste o resedinta demna de pozitia sa sociala si apeleaza la cei mai buni specialisti straini. Arhitectul Curtii Regale, Paul Gottereau, a realizat planurile constructiei, ridicata în perioada 1900-1907 sub supravegherea arhitectului italian Constantino Cichi.
Construit în stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce apartin barocului târziu, palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectura exterioara (ancadramentele ferestrelor, ornamentele fatadelor, lucrarile de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decrosat, loggia centrala de pe fatada sudica a palatului, acoperisul mansardei), cât si prin amenajarile interioare realizate din materiale de cea mai buna calitate: scara de onoare din marmura de Carrara, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venetiene, stucatura aurita, plafoane pictate, pereti tapisati cu matase de Lyon, luminatoarelr cu vitralii, plafoanele din lemn sculptat, lambriurile si parchetele deosebite, diferitele sculpturi. Trei dintre tablourile lui
C. Fasting, reprezentându-i pe Dinu Mihail si pe cei doi fii ai sai, Jean si Nicolae, puteau fi observate în holul palatului, iar la capatul scarii centrale se afla bustul lui Dinu Mihail, deasupra caruia era gravata inscriptia de inaugurare a palatului: „Aceasta cladire s-a ridicat în anii 1900-1907 de catre Constantin N. Mihail si s-a inaugurat la anul 1909 de fiii sai Nicolae si Ioan“.
Înca de la început, resedinta a fost prevazuta cu instalatie electrica si încalzire centrala.
Mostenitorii
Dinu Mihail nu a apucat sa-si inaugureze somptuosul palat, la sfârsitul anului 1907 s-a îmbolnavit, murind în iunie anul urmator. Cei doi fii ai sai, Nicolae si Jean Mihail, au inaugurat palatul în 1909, dupa cum rezulta din placa comemorativa, aflata la capatul scarii de onoare. Fiul cel mare al lui Dinu Mihail, Nicolae (1873-1918) a trait mult timp în Franta, unde a si murit. Fiul cel mic, Jean Mihail (nascut la Craiova la 16 noiembrie 1876 si decedat în acelasi oras la 28 februarie 1936), despre care se presupunea ca nu era copilul sau (Constantin Argetoianu povesteste despre aventura sotiei lui Dinu Mihail cu Gheorghe Creteanu, din care a rezultat Jean), a mostenit întreaga avere funciara si imobiliara a tatalui. Pe lânga averea aceasta, Jean Mihail mostenea împreuna cu fratele sau Nicolae bunurile altor trei rude, (Generalul Androcle Fotino, casatorit cu sora tatalui lor Aretia, le lasase în 1901 casa din Bucuresti si averea sa, matusa dupa mama, Maria Coloni le lasase mosia de la Deveselu, jud. Olt cu 2000 ha. si vila de aici, Elena Dumba, cealalta matusa dupa tata, le lasase colectia de tablouri si casa din Craiova). Toate acestea au intrat în posesia lui Jean Mihail dupa moartea fratelui sau în 1918. Mostenirea funciara lasata de Dinu Mihail era de peste 80.000 ha, iar dupa reforma agrara din 1921, Jean Mihail a ramas cu un total de 15 153 ha. Pentru pamântul expropriat în urma reformei agrare, Jean primea despagubiri în bani, la moartea sa gasindu-se 30 milioane de lei numerar si alte 950 de milioane în efective si actiuni depuse la diverse banci.
O fire retrasa, Jean Mihail a fost vizitat doar în 1913 de regele Carol I si de regina Elisabeta, veniti la Craiova cu ocazia inaugurarii Monumentului Independentei. În timpul celui de-al doilea razboi balcanic, în vara anului 1913, regele Carol I a locuit pentru scurt timp la palat. Apoi, în 1915, regele Ferdinand, când a facut o vizita la Craiova. În timpul primului razboi mondial, când parte din teritoriul României a fost ocupat de Puterile Centrale, în palat a functionat sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. Trebuie amintit faptul ca atunci nu a fost furat nimic si nici nu au fost distrugeri.
Prin testament, Jean Mihail a lasat întreaga avere statului, cerând înfiintarea unei fundatii care sa-i poarte numele si sa-i administreze toate bunurile. Fundatia Culturala „Jean C. Mihail“ a fost înfiintata la 1 septembrie 1936, devenind proprietara palatului din centrul Craiovei si a celorlalte bunuri ramase de la familia Mihail. Scopul Fundatiei era lichidarea mosiilor prin vinderea pamântului catre tarani si înfiintarea de scoli, camine culturale si biblioteci satesti. Executorul testamentar al lui Jean C. Mihail, doctorul Constantin Angelescu a dorit ca în palatal de la Craiova sa se înfiinteze un muzeu al Olteniei, în care sa figureze si colectia sa de tablouri si monede.
Decoratia interioara
Dintr-un invetar al palatului din 1936, realizat dupa moartea Jean Mihail, rezulta ca edificiul construit pe doua nivele, cuprindea 36 de camere. La parter se aflau holul central, antreul (mica sala de asteptare), biroul contabilitatii, biblioteca, sala de asteptare, camera lui I. C. Mihail, camera lui Nicolae Mihail, o camera cu bagaje ale lui Nicolae Mihail, salonul englez, salonul mov, salonul rosu, sufrageria mare, sufrageria mica, o camera cu bagaje a lui Jean Mihail, sufrageria personalului, camera de rezerva, bucataria mica, bucataria mare, camara. Accesul la etaj se facea printr-o scara monumentala de marmura, aici eraun hol central, dominat de doua mari luminatoare în tavan; alte încaperi erau salonul de dans, camera venetiana, separeuri, camera de baie. Palatul era prevazut cu subsolul si garaj, grajd si sopron. Era dotat cu toate utilitatile moderne, asemenea resedintelor europene de rangul sau.
În functie de destinatia fiecarei sali se va urmari cum era realizata decoratia de interior a cladirii.
În holul de jos de la parter se gasea o canapea rotunda, cu o statueta de bronz deasupra, doua canapele aurite, cu perne, o jardiniera de lemn aurit, doua piedestale de metal rotunde, cu doua vase japoneze, doua policandre plafoniere cu cristale, doua lampi de bronz fixate în perete, doua bucati de plus la intrarea principala, doua piedestaluri gri de metal cu doua vase japoneze mai mici, doua urne de marmora, o plafoniera electrica la intrarea în gang.
Antreul era dotat cu o canapea verde din pai de trestie, un cuier de stejar cu oglinda, de tavan atârna o lampa electrica.
Biroul contabilitatii era prevazut cu doua case mari de fier, un birou de stejar cu musama, doua mese de stejar pentru birou cu câte doua sertare, doua scaune de stejar, o piesa de copiat, o masa mica cu fata de marmora, o soba de teracota, un ceasornic de perete, un cuier de fier cu trei picioare, un candelabru negru cu cinci brate prevazut cu lumina electrica, un transperant, o masina de scris Yost, un tablou cu portretul lui Jean Mihail si altele doua cu Regele Mihai si regina Elena, o candela, o icoana cu Sf. Mihail.
Biblioteca
În biblioteca se aflau volume în diverse limbi–engleza, franceza, germana, elena, reflectând formatia si cultura solida a lui Jean Mihail. Printre titlurile sale erau prezente: „Dictionar universal“ al lui M.N. Boniler, „Revista stiintifica“ de P. Amehan, „Istoria sacra“ a „Vechiului Testament“, 36 de volume legate în piele în limba elena, Buletinele Societatii Românesti de geografie din perioada 1922-1936, etc.
Amenajarea interioara se completa cu o etajera rotunda cu globul pamântesc si o alta cu sistemul planetar, un ceas de bronz cu glob rotund, doua sfesnice de metal alb, cinci portrete de familie cu rame aurite, doua tablouri vechi, patru plafoniere de bronz, electrice, un tricorn cu un cap de vitel, o calimara de metal, un clopotel de bronz pentru birou, o tabachera de bronz în forma de far, o calimara de bronz, o statueta cu un centurion, un iatagan cu mâner de os, un pres de medalii fixe, un portret al lui Jean Mihail, donat de inginerul Constantinescu, trei transperante albe, o farfurie pentru carti de vizita.
În sala de asteptare de la parter se gaseau: o oglinda de perete cu consola de marmura si lemn aurit, un vas alb de portelan pentru masa, o garnitura din lemn cu matase bej, compusa din trei fotolii, o etajera de colt cu trei rafturi, o statueta de faianta, un vas de portelan, un piedestal mic având deasupra un vas verde, doua piedestaluri cu doua vase de flori bleu, un alt piedestal cu un vas alb-gris pictat, o galerie cu perdea, doua tablouri fara valoare.
Camerele copiilor
Camera lui Jean Mihail era dotata cu un birou cu etajera, o masa cu o fata de pânza, doua sfesnice, patru scaune, un dulapior si o noptiera, o lampa cu patru lumini, un lavoir, cinci tablouri diferite, neînsemnate, un tablou original de Grigorescu, o etajera de colt cu doua rafturi, diferite portrete de familie si carti, o calimara.
În camera lui Nicolae Mihail se aflau doua noptiere cu placa de marmora, un garderob din lemn, o masa rotunda si un vas de piatra sculptat, o masa lunga, un pat cu cuvertura si trei fotografii de familie, un piedestal de lemn sculptat cu o vaza de ceramica, o statueta de ipsos Napoleon, o icoana de argint, un policandru de alama cu zece brate, un taburet tapitat, o lampa electrica de masa, un ceas de marmura aurit, asezat pe scrin; douasprezece fotografii de familie în perete, trei tablouri pictura veche din care doua moderne, o soba cu petrol, un vas de fier cu figura de copil, un fotoliu si o plapuma de pat.
Salonul englez
Salonul englez era dotat cu un semineu cu oglinda si canapele de lemn împrejur, canapele circulare cu etajere si oglinzi, o biblioteca speciala cu doua lampi luxoase aurii, cu bec rosu, un piedestal de colt cu statueta de bronz. Decoratia era completata cu diverse vase mici, un obelisc de dimensiuni reduse, un ceas de email rosu, un vas fructiera de alama, o farfurie suvenir din 1905, o scuipatoare, doua statuete, calimara de alama, scrumiera de piatra, sase tablouri de pictura si mai multe fotografii. Salonul era însa dominat de lampa grandioasa din tavan.
(urmare din pag 27)
Salonul mov
Salonul mov se remarca prin tapiseria peretilor realizata din matase de culoare mov si garnitura de salon în stil Empire 3, cu tapiseria, de asemenea, de culoare mov–2 canapele, 4 fotolii si doua scaune. Tot aici se afla un semineu de marmura, prevazut cu oglinda mare în perete si doua vase mici aurite, cu gravuri; un secretaire de dama, o masuta etajera cu trei rafturi, doua vase mari artistice pe piedestaluri de lemn, o masa patrata cu placa de marmura, trei masute mici, doua galerii cu draperii, o fructiera, o scuipatoare si un vas-figura. Printre tablourile care decorau încaperea se numarau opt portrete de familie, patru tablouri diferite si tabloul de recunostinta „Vatra Luminoasa“. Pentru iluminat, era utilizat un policandru de bronz aurit.
Salonul rosu
Salonul rosu surprindea privirea prin tapiteria peretilor de matase rosie si garnitura de salon îmbracata cu aceeasi matase–doua canapele si opt fotolii. Decoratia de interior era completata cu diverse vase de valoare, printre care doua vase japoneze aflate pe doua piedestaluri; o etajera eleganta venetiana cu un ceas închis; zece bibelouri reprezentând diverse figuri, o tabachera de argint, doua cutii de metal si patru cutii de sticla, o farfurie de argint cu trei cutii de metal pentru chibrituri, o cheie si un glob de metal, doua statuete si doua sfesnice de metal, doua fotografii cu Nicolae si Jean Mihail, o etajera de note, o scuipatoare de sticla cu picior de lemn. Usile si ferestrele erau prevazute cu obloane de fier. Pentru iluminatul salonului se folosea un policandru de alama cu douasprezece brate, patru lampi mici pentru perete si trei plafoniere.
Sufrageriile
În sufrageria mare se aflau o masa, trei bufete pentru serviciul de marmura rosie, opt scaune de piele, iar printre piesele de argintarie se gasea un ceainic de argint, doua caldaruse-suport pentru sticla de sampanie, de argint; doua tavi mari de argint. Vesela se compunea dintr-un serviciu incomplet, doua farfurii mari fine, o pomiera (fructiera) sparta si lipita, un vas pentru sparanghel, o furculita si o lingura de os negru, doua farfurii lungi pentru peste, doua solnite de portelan rotunde, patru cani pentru caputiner (cafea cu lapte), doua servicii pentru otet si untdelemn din argint; doua bomboniere argintate cu capac, douasprezece pahare de tuica cu picior, o lingura de argint rupta. Pentru completarea amenajarii încaperii erau folosite cinci tablouri pictate, o farfurie de perete cu desen, doua pasari de portelan atârnate pe perete, un vas de ceramica verde cu figuri mitologice, un butoias pe un servetel, un ventilator. Pentru încalzire era folosit un semineu, iar la iluminat serveau cele opt lampi de perete cu câte cinci lumini fiecare si un policandru cu 28 de lumini, ce era atârnat de plafon.
Sufrageria mica era dotata cu o masa, prevazuta cu o cuvertura, un bufet scurt, un bufet cu sticlarie diversa, o chiuveta de apa, o soba de teracota, o etajera cu vase de fantezie, un ceas pendula. Alte obiecte mai mici ajutau la decorarea sufrageriei: doua figuri cu pesti în relief, o scuipatoare, un ceas în forma de scoica asezat în perete, o farfurie de teracota, asezata în perete, cinci vase cupe aflate pe bufet, un serviciu de ceai format din patru piese, o zaharnita de portelan, o scrumiera de metal, doua narghilele în forma de baston, un vas cu figura pentru tutun, un suport de metal si unul de lemn, opt tablouri pictate. Printre piesele de argintarie se aflau o pomiera cu suport de argint, un suport în forma de piramida, tot de argint, sase suporturi pentru sticla, o tava mica de argint; iar printre obiectele de sticlarie se numarau cinci pahare albastre, sase pahare si o sticla de tuica, un clopot de sticla, 37 de sticle de cristal pentru apa si vin, 38 de dopuri de sticla, trei solnite de cristal mici. Alte obiecte se aflau în interiorul unei vitrine: o ceasca de argint cu farfurie, trei bibelouri de portelan, doua chisele pentru dulceata, o tava de portelan cu cana pentru cafea si cana pentru lapte, mai multe pahare de sticla, doua servicii de cafea cu lapte, din patru si respectiv cinci piese, iar alte zece cesti pentru cafea cu lapte erau în afara serviciilor respective; o ceasca japoneza cu farfurie, 5 cesti pentru înghetata. Pentru iluminatul sufrageriei mici era utilizata o lampa suspendata.
Celelalte camere de la parter erau dotate corespunzator destinatiei fiecareia: cele doua bucatarii, cea mica si cea mare, aveau toate ustsilele necesare–masini de gatit, mese, rafturi pentru vase din marmura, cuptor pentru friptura... Exista lenjerie pentru servitul mesei sau al ceaiului (servete, fete de mese, tislaifere, etc) si lenjerie pentru camerele palatului.
Etajul
Accesul la etaj se realiza printr-o scara de marmura de Carrara, la capatul careia se afla si astazi inscriptia de inaugurare a palatului. Prevazut cu un hol central, etajul era realizat în stilul academismului francez, ce combina într-o maniera libera, elemente specifice barocului târziu. Holul era frumos încadrat de arcade, sustinute de coloane de marmura în stil ionic, punctul cheie al acestuia fiind cele doua mari luminatoare inserate în plafon, realizate dintr-o combinatie de sticla alba mata si galbena si evidentiate de o valoroasa stucatura în piatra. Feroneria care desemna rotonda, balustrada scarii de onoare si a holului central de la etaj dadea palatului un aer de eleganta si gust rafinat. Pe holul central al etajului se gasea o oglinda venetiana, încadrata de doua lampi, prevazuta cu un frumos ancadrament, realizat tot în stilul academismului francez. Alte sase lustre de perete asigurau iluminatul holului.
La etaj, în partea dreapta a palatului, în prima camera era un dormitor. Dotarea acestuia se compunea dintr-o dormeza cu perna, o garderoba, o toaleta cu oglinda, doua fotolii de plus, o galeata de faianta, o masa cu placata cu marmura si cuvertura, doua transperante, o soba de teracota prevazuta cu o cutie pentru lemne, un lighean cu ibric de portelan, sapuniera si beretiera din doua piese, cuier, carpeta. Decoratia camerei se completa cu trei portrete de familie, patru tablouri pictate, iar iluminatul era asigurat de o lampa montata în plafon.
Cea de-a doua camera de la etaj era prevazuta cu o garnitura în stil vechi, îmbracata în matase de Lyon–o canapea mare, o canapea mica, doua fotolii, sase scaune; o oglinda mare cu consola si marmura, o masa rotunda cu piatra deasupra, o masa de lucru pentru dama, un paravan, o draperie oliv cu consola, doua transperante. Alte obiecte de decor erau patru portrete si opt tablouri originale nesemnate, câteva copii dupa lucrarile clasice, un ceas de marmura, o scrumiera tot de marmura, un covor mare.
Camerele separeu erau dotate cu garnituri de lux în stil Empire, îmbracate cu matase galbena (una fiind compusa din canapea, doua fotolii si cinci scaune, cealalta avea aceleasi piese, dar cu patru fotolii), draperii de matase cu console de lemn aurit, transperant alb. În fiecare separeu iluminatul era asigurat de un policandru de cristal.
Una din salile importante ale palatului în timpul lui Constantin Mihail, semn ca proprietarul era un iubitor al vietii de societate, era salonul de dans, realizat în aceeasi maniera artistica si dominat de cele doua policandre cu cristale de Murano. Decoratia salonului se completa cu cele sase canapele de perete, îmbracate cu matase de Lyon de culoare bej si doua oglinzi asezate fata în fata. Opt lampi electrice cu brate asigurau iluminatul încaperii. Viata retrasa dusa de Jean Mihail, care nu s-a casatorit niciodata si nici nu a avut copii, a lasat linistit salonul plin de viata în epoca anterioara.
Printre piesele de decor din salonul venetian se remarcau un garderob cu oglinda, o canapea îmbracata cu matase, o oglinda venetiana, noua tablouri, copii dupa Rembrandt, o savoniera de portelan si o galeata de portelan, o lampa de bronz cu patru lumini.
O încapere interesanta din punct de vedere al amenajarii interioare era camera nr. 8 conform inventarului, probabil salonul de muzica si poezie, care era dotata cu o garnitura în stil Ludovic XV, compusa dintr-o canapea, doua fotolii si o masuta îmbracata cu stofa rosie si placa cu marmora; o alta garnitura formata din doua canapele mici, doua fotolii si patru scaune plusate; o canapea coltar cu patru locuri cu tapiteria din catifea rosie; o servanta cu tabloul regelui Carol I si al reginei Elisabeta; un scaun de birou plusat, alte doua fotolii si doua scaune plusate, care nu faceau parte din garnitura. Decoratia camerei se completa cu alte obiecte de valoare: o oglinda cu consola din lemn sculptat aurit, cu marmora; o statueta, reprezentând o Minerva cu amfora din metal alb; doua piedestaluri din marmura rosie pe care erau asezate doua vase de portelan; o etajera pe care se afla un vas de portelan; un ceas de bronz; doua oglinzi cu rame de lemn aurit, o masuta de lucru de dama, o scuipatoare, o draperie de matase cu galerie de lemn negru, plus o alta galerie de plus. Printre picturile întâlnite în acest salon se remarcau doua tablouri mari, copii ce tratau teme renascentiste, doua portrete si zece portrete de familie. Iluminatul încaperii era asigurat de o lampa cu zece brate.
Celelalte camere ale etajului erau dotate asemanator cu mobilier stil, sobe de teracota, lampi, policandre sau plafoniere pentru iluminat, diverse tablouri de familie sau picturi pe pânza, copii sau originale. Baia era de asemenea amenajata cu toate utilitatile necesare: cada de fonta, lavoar de marmura, godin, o veioza mica, transperant, draperie cu galerie de lemn, covor.
Întreaga argintarie a palatului, care includea si piesele de tezaur, era grupata în 25 de lazi cuprinzând diverse servicii de tacâmuri, vesela, servicii de ceai, tavi, fructiere, sfesnice si alte piese necesare. Valoarea totala a mobilierului si a argintariei din palat se evalua la suma de 55.103.425 de lei.
Bijuteriile cele mai diverse–coliere de perle, coliere cu briliante, diademe cu briliante, brose si cercei cu diamante, brose de aur încrustate cu safire, bratari de aur cu diamante si rubine, lant gros de aur pentru ceasornic, etc–erau estimate la o valoare de 56.193.325 de lei.
Mobilierul de o valoare deosebita a fost risipit dupa moartea lui Jean Mihail în 1936; o parte a fost mutat mutat la casa din Bucuresti (1937), alta parte risipita la conacele de la diferitele mosii între anii 1943 – 1947. Putine piese au ramas la Craiova.
Dupa 1936: locuit de presedintele Poloniei, de Tito, de sovietici
Dupa moartea lui Jean Mihail palatul a fost închis, fiind vremelnic folosit de statul roman pentru gazduirea unor oaspeti de seama. În 1939, dupa înfrângerea Poloniei, seful Cartierului General al armatei poloneze, maresalul Eduard Smigly-Ryds, a fost gazduit la palat între 19 septembrie si 5 octombrie, iar mai târziu, între 5 noiembrie si 24 decembrie, în palat a fost gazduit presedintele Poloniei, Ignacy Moscicki, cu familia si suita sa. Desi se refugiasera în România, în urma atacarii statului polonez de catre trupele Germaniei hitleriste, gasind aici un adapost temporar, insistentele lui Hitler ca personalitatile politice poloneze sa le fie predate au determinat statul român sa sprijine organizarea refugierii acestora (prin Iugoslavia si Grecia) la Londra.
La sfârsitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma carora, la 7 septembrie, tara noastra a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Între 24 si 31 octombrie 1943, palatul a gazduit expozitia „Saptamâna Olteniei“, patronata de regale Mihai si inaugurata de maresalul Ion Antonescu. Cu aceasta ocazie, craiovenii au putut sa vada pentru prima data palatul, care a stat închis atât în timpul vietii lui Jean Mihail cât si dupa moartea sa. Din septembrie 1944, la palat s-a instalat sediul Comandamentului sovietic al armatei a 53-a, care facea parte din Frontul ucrainean, condus de generalul Manakarov.
În toamna aceluiasi an, la resedinta lui Jean Mihail a locuit timp de trei saptamâni Iosif Broz Tito; atunci, în septembrie 1944, s-a încheiat Acordul dintre Comitetul National de Eliberarea Iugoslaviei si Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care razboiul dintre Iugoslavia si Bulgaria înceta, iar trupele bulgare participau la lupta împotriva trupelor
hitleriste de pe teritoriul Iugoslaviei. Iosif Broz Tito a condus de la palat operatiunile de eliberare ale Belgradului, încheiate cu succes la 20 octombrie 1944.
Dupa aceasta data, palatul a adapostit diverse institutii, iar din 1954 a gazduit sediul Muzeului de Arta al Craiovei.