Fila de dictionar
articol aparut in Cultura, nr. 154 din 2007-12-20» cultura cultura literara »
Autor: DANIEL CRISTEA-ENACHE
VIATA CA O PRADÃ, autobiografie literara de Marin Preda. A aparut în 1977, la Editura Albatros. Este penultima carte a scriitorului, fiind reeditata o data în timpul vietii lui (editia a II-a, Editura Cartea Româneasca, 1979) si de mai multe ori postum. Semnificativ pentru statutul „incert“ al acestei scrieri de granita (roman-roman memorialistic-autobiografie literara) este si faptul ca opera a primit în 1977 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Publicistica si reportaj.
Obiectivitatea realista din romanele prediste îsi gaseste, în „Viata ca o prada“, contraponderea subiectivitatii libere, descatusate, a scriitorului. Marin Preda devine propriul sau personaj, într-o scriere la persoana I, cu reflectorul întors asupra eului biografic si creator. Cele doua sfere (a existentei si a creatiei) se intersecteaza în profunzime. „Aventura constiintei“ este urmarita, în secventele si meandrele ei, începând cu momentul initial al configurarii: „Aventura constiintei mele a început într-o zi de iarna când o anumita întâmplare m-a facut sa înteleg deodata ca exist“. Expunerea nu este însa lineara, cronologica. Decupajul facut de autor se bazeaza pe anumite imponderabile sufletesti, pe nuante afective care, dincolo de schimbarea planurilor, lumineaza în chip diferit o scena sau alta. Personajele însele sunt tratate diferentiat. Daca figura tatalui se detaseaza din nou, ca în spatiul romanesc, alte chipuri sunt sterse sau, dimpotriva, redate în aqua-forte. Fragmentele din copilaria si adolescenta „rurala“ (muncile zilnice, scoala, cartile) si diversele experiente prin care trece viitorul scriitor au, topite în ele, deopotriva frumusetea si amaraciunea vietii. Imagini ale violentei (o tema îndelung explorata de prozator) se întretaie cu cele ale bucuriei existentei si cunoasterii. Spirit, înainte de toate, curios, pipaind viata si apoi încercând s-o apuce ca pe o prada, pentru a o întelege si a o trai mai intens, Marin Preda nu este deloc, ca personaj, un ins comod. În mod firesc, autobiografia literara se impregneaza de natura autorului-narator-protagonist, ferm pe convingerile si chiar pe îndoielile lui, (a)parând distrat („adormit“) pe scena satului, dar tenace si razbatator în lumea marelui oras. Salturile temporale, în anii ’40, ofera prilejul unor descrieri si incizii nemiloase ale vietii literare bucurestene, cu eroii sai pozitivi si negativi (vazuti astfel din unghiul celui ce spune eu). Deceniul cinci este unul extrem de plin, cu multiple falii si transformari majore: Dictatul de la Viena (cu consecinte directe asupra traseului de scolar al viitorului scriitor), apoi grozaviile celui de-al doilea razboi mondial, si la sfârsit cele ale instalarii comunismului. În numai câtiva ani, totul se tulbura si se schimba, apoi se tulbura iar, într-un contrast puternic cu stabilitatea interbelica – întarita, în cazul lui Marin Preda, si de „normalitatea“ unei copilarii petrecute în tiparele bine fixate ale lumii rurale. Dar aventura constiintei îsi gaseste amplitudinea si profunzimea în actul scrisului. Ceea ce da savoare si greutate cartii este tocmai faptul ca cel ce o scrie si o traieste laolalta cu restul personajelor este un mare prozator. Ca si în cazul altor opere de gen – un gen obtinut din încrucisarea mai multora –, Viata ca o prada îsi trage semnificatiile, si chiar substanta, nu din întâmplarile vietii, oricât ar fi acestea de palpitante, ci din cele pe care constiinta si arta scriitorului le aduc, din adânc, pe hârtie. Lectura cartii poate avea, de aceea, un semnificativ impact formativ.BIBLIOGRAFIE: Marin Preda, Viata ca o prada, prefata, curriculum vitae de Nicolae Bârna, Bucuresti, Ed. Gramar, 1999.BIBLIOGRAFIE CRITICÃ: Ion Balu, Marin Preda, Bucuresti, Ed. Albatros, 1976; Lucian Raicu, Practica scrisului si experienta lecturii, Bucuresti, Ed. Cartea Româneasca, 1978, pp. 222-234; Cornel Regman, Explorari în actualitatea imediata, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1978, pp. 272-283; Sanda Cordos, În lumea noua, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2003, pp. 73-77.