One Way Ticket to The Real Virtuality
articol aparut in Cultura, nr. 152 din 2007-12-06» cultura cultura vizuala »
Autor: Adina Zorzini
Motto 1: „Noptile sunt un gâlgâit si un plescait fara capat, / spatiul dintre cladiri, câmpurile dintre cartiere se / umplu de carne, de pielite stravezii fosnind“ (Ion Muresan, „Miscarea fara inima a imaginii“)Motto 2: „În realitate, Dumnezeu scormoneste cu daltita în creier.“(Ion Muresan, „Octombrie“)Pe 16 noiembrie a.c., www.radio3net.ro (fostul Radio Tineret înfiintat de Florian Pittis) a împlinit trei ani de existenta: printre alte evenimente, cu aceasta ocazie s-a organizat si un happening bizar ca un sunet de flaut + doua danganituri de clopot: anume, premiera reprezentatiei audio-video „Vocea care nu se vede“. *Organigrama:The Director: Marcel Top: responsabil tradus si adaptat scenariul piesei de teatru „Talk Radio“ (nominalizata la premiul Pulitzer în 1987) a dramaturgului Eric Bogosian. The Cast: Marcel Top, Iulian Glita, Anca Damacus, Toma Danila, Mihaela Ailincai si Adina Zorzini: responsabili interpretare 1, 2, 3 sau 4 personaje principale si/sau secundare din adaptarea „Vocea care nu se vede“.Radio3Net Crew: responsabili sonorizare + filmare = emisie audio-video world wide a întregului happening.Si totul se petrece live:Subiectul happening-ului trateaza diformitatile interne ale fiintelor bipede, fara aripi si cu unghii late, cunoscute generic sub denumirea de oameni, care vietuiesc cu predilectie în spatiul geoografic al României.Mai exact, subiectul consta în înscenarea unei emisiuni de radio, în timpul careia sunt generate sau reproduse diverse realitati cotidiene, sub forma unor conversatii, din urma carora rezulta apoi mai multe realitati psihice: nevroze, schizofrenii, atacuri de paranoia, bipolar disorders, angoase, manii s.a.m.d.Miza happening-ului vizeaza actualitatea respectivelor probleme, la care se face trimitere în textul lui Bogosian: va puteti regasi acolo rudele prin alianta sau rudele de gradul I, dusmanii sau prietenii cei mai apropiati si poate chiar pe dv. însiva: nu trebuie decât sa fiti deschisi si sa o recunoasteti…“you’re pathetic... I despise each and every one of you“.Happening-ul comporta si o evidenta dimensiune sociala, în masura în care aduce o critica dura si pura ca o fenomenologie comportamentelor sociale deviante, precum: violenta în familie si în spatiul public, abuzul generalizat de consum de droguri si alcool sau altele - toate conjugate cu diferitele stadii de prostie crasa si/sau incultura agravanta, a milioanelor de conlocuitori. Mise en scène si Mise en abîme:Reprezentatia „Vocea care nu se vede“ a functionat dupa principiile artei happening: adica, (i) spre deosebire de un spectacol de teatru radiofonic, aceasta nu a fost înregistrata în prealabil, totul s-a întâmplat live, fara marja de eroare, (ii) a fost destinata unui spatiu public (Internetului), (iii) s-a desfasurat ca un eveniment spontan (o parte din actorii implicati în eveniment au avut parte de o singura repetitie-lectura, altii au primit textul cu doua ore înainte de începerea lui) si (iiii) a implicat si sustinut o coordonata vizuala indispensabila (transmisie video cu doua camere, în direct, pe Internet).Happening-ul, de altfel, a fost asociat, înca de la data aparitiei lui ca gen artistic distinct, altor forme de arta reprezentationala si în special teatrului.Evenimente similare celui de fata se petrec în mod regulat în alte spatii ale Europei occidentale sau în America, tara care a scos pe piata de arta a ultimilor ani o specie de teatru la limita happening-ului: teatrul virtual, jucat în cladiri virtuale, de actori virtuali, dupa texte reale. Astfel, spectacolul audio-video „Vocea care nu se vede“, luat în discutie sub forma în care a fost înscenat pe data 16 noiembrie la sediul Radio3Net, se situeaza cu lejeritate pe domeniul de trecere ca un cablu din fibre optice, dintre realitate si virtualitate: faptul nu ar reprezenta un eveniment în sine, daca „Vocea care nu se vede“ nu ar fi un fenomen izolat si, în acelasi timp, o premiera nationala!!Sfatul criticului:Pentru ca asemenea gesturi reprezentationale sa intre si în cotidianul românesc, tinerii artisti locali ar trebui, probabil, sa se alinieze mai des realitatilor si virtualitatilor + posibilitatilor de informare, utilizare si exprimare ale Europei integrate, pe care aceasta le ofera la pachet cu noile tehnologii de import.Va urma:Datorita succesului la public (22.000 de ascultatori & privitori online), reprezentatia va fi reluata la sfârsitul lunii decembrie, cu o distributie sensibil largita si un text îmbunatatit: iar daca aveti o pasiune pentru lectura comunicatelor de presa, va va fi imposibil sa ratati o „Voce care nu se vede“ reloaded&upgraded.* Primul happening din istorie, recunoscut ca atare, i-a apartinut artistului american Allen Kaprow si a constat într-o reprezentatie cvasi-teatrala de 90 de minute, acompaniata sonor de un flaut, câteva ukele si o vioara; la sfârsit, doua dangate de clopot anuntau finalul reprezentatiei.