Infractori fara etnie
articol aparut in Cultura, nr. 149 din 2007-11-15» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: CATALIN STURZA
sau despre cum recomanda CNA sa aruncam mizeria sub covor
Descopar, în editia electronica a ziarului „Gândul”, o recomandare a Consiliului National al Audiovizualului despre care aflu ca a circulat prin redactiile multor posturi de radio românesti. „Membrii CNA recomanda radiodifuzorilor sa evite asocierea informatiei referitoare la persoanele acuzate de comiterea unor infractiuni cu apartenenta lor etnica”, spunea aceasta.Fie ca se ocupa de politica, poezie sau muzica pop, autorii de texte si emisiuni ai posturilor de radio au fost somati sa confirme ca au luat cunostinta de decizie: da, au vazut, cineva le-a atras, temeinic, atentia. Ca sa nu poata spune, în cazul ca ar pasi peste noua linie trasata de CNA, ca nu au stiut. Recomandarea începe cu articolul 71 din Codul de reglementare a continutului audiovizual, care vizeaza „evitarea oricaror forme de discriminare pe considerente de rasa, etnie, religie, nationalitate, sex, orientare sexuala sau vârsta” în programele de stiri si dezbateri. Daca ignori recomandarea, încalci, automat, codul, si te paste, fara discutii, amenda. Nu este interzis sa o faci, dar „e recomandat sa nu o faci” echivaleaza cu „daca o vei face, vei suporta, singur, toate consecintele, si nu se va putea spune ca nu ai stiut”. Între articolul 71 invocat de CNA si îndemnul adresat radiodifuzorilor exista, însa, anumite diferente. Recomandarea este interpretarea pe care membrii CNA au dat-o Codului respectiv, în contextul tensiunilor recente din Italia declansate de furturile, jafurile si violurile cetatenilor români, în majoritate de etnie roma, si la solicitarea unei organizatii nonguvernamentale, Romani Cris. Diferenta apare între „evitarea oricaror forme de discriminare pe criterii de nationalitate si etnie” si ocultarea intentionata a unor informatii reale, privitoare la nationalitatea si etnia infractorilor, care tin, de drept, de stirea respectiva. De când prezentarea unei stari de fapt, cu toate datele problemei, a devenit sinonima cu discriminarea? Iata justificarea pentru aceasta recomandare: „CNA apreciaza ca asocierea comiterii unei infractiuni cu etnia celui prezumat ca vinovat nu are relevanta din perspectiva informatiei de interes public”. Prin urmare, decizia cu privire la relevanta unor informatii în prezentarea unei stiri nu se mai afla în mâna jurnalistilor, ci trece în biroul CNA. Nu e o chestiune care se judeca de la caz la caz, e o procedura generala, pentru ca, pur si simplu, o institutie a statului a hotarât ca o anumita categorie de informatii nu mai este, în bloc, relevanta pentru interesul public. Chiar sunt, în toate cazurile, indiciile despre apartenenta etnica a infractorilor irelevante? Sa luam câteva exemple. „La Roma, un raid al politiei într-o tabara de romi s-a soldat cu arestarea a noua cetateni români. Acestia sunt acuzati de santaj si furt de electricitate” (hotnews.ro). Aplicând recomandarea CNA, vom obtine: „La Roma, un raid al politiei într-o tabara de români s-a soldat cu arestarea a noua cetateni români etc”. De când sunt românii nomazi si traiesc în tabere, la marginea oraselor? Sau: „Doi români de etnie rroma au fost la «pescuit» monede, în Fontana di Trevi. Înarmati cu antene telescopice având magneti la extremitati, cei doi tineri de 21 si 28 de ani au fost surprinsi de carabinieri în timp ce adunau «monedele dorintelor», în plina zi, sub privirile uimite ale turistilor” (hotnews.ro). Prima întrebare care vine în minte e ce coeficient de inteligenta aveau acesti cetateni români. Ca sa nu mai vorbesc de educatie, spirit civic, bun-simt. Conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, proportia analfabetilor în rândul rromilor este foarte ridicata: mai mult de o treime dintre rromi (38,6%) sunt analfabeti functional. 19% dintre barbatii maturi si 27% dintre femei nu au urmat decât o clasa. Majoritatea rromilor – în jur de 80% din totalul de aproximativ 15 milioane – traiesc în Europa, în conditii de saracie, izolati de societate si de autoritati, fara acces la educatie si la un loc de munca, apreciaza si Amnesty International (datele au fost publicate recent si în EvZ). Aha! Nu avem atunci de-a face cu o problema speciala, care cere masuri specifice, asociate, în mod necesar, cuvântului „rom”? De ce sa li se ceara jurnalistilor sa arunce mizeria sub covor si sa faca, în mod fortat, abstractie de o realitate care e chiar punctul de plecare al misiunii asistentilor sociali?Sa citim însa recomandarea CNA pâna la capat, în litera ei. N-avem voie sa asociem, deci, sub nici o forma infractionalitatea cu etnia. Atunci, infractorii nu sunt rromi, dar nu sunt nici români! „La Roma, un raid al politiei într-o tabara de cetateni s-a soldat cu arestarea a noua cetateni”; „Doi cetateni au fost la «pescuit» monede, în Fontana di Trevi”. Ce pacat ca CNA-ul nu-si poate impune punctul de vedere si în Italia, pentru ca acum n-ar mai exista nici urma de scandal international pe tema infractionalitatii imigrantilor rromâni.