Sari la conținut

N-aduce anu’ ce-arunca Cioroianu

articol aparut in Cultura, nr. 149 din 2007-11-15
» cultura cultura politica »
Autor: Madalina Firanescu


Inspirat probabil de euro-campania de azvârlit deseuri în mod organizat, stivuind în strada tot ce electro-prisoseste prin gospodarii, ministrul de Externe Adrian Cioroianu s-a gândit sa scape tara si de ceva balast... etnic. Asa ca, profitând de curatenia declansata de italieni – de unde, fie vorba între noi, am putea prelua si moda scoaterii pe trotuar a tuturor obiectelor inutile în casa, de la mobile la oale si tigai – dl Cioroianu a propus desertarea prea-plinului de suti, criminali si cersetori în desertul egiptean.

Predica diplomatului n-a fost pâna la urma în desert, fiindca imediat s-au gasit niscaiva aparatori de drepturi minoritare sa acuze „ideile naziste” ale istoricului liberal, cerându-i demisia. Intimidat, Cioroianu a dat înapoi, mirându-se singur de ce-a putut sa spuna si oferind scuzele solicitate. Culmea e ca toata povestea i-a crescut brusc cota de popularitate, pe internet gasindu-se o gramada de fani ai exportarii infractorilor, îndeosebi a celor cu tenul deja adaptat la ultravioletele din pustiul nisipos. E drept, au fost si voci care au criticat slobozenia gurii ministeriale, picata taman în plin scandal romano-român cu ecouri internationale, însa grosul forumistilor a fost clar de partea celui alintat de cititori ai hotnews cu apelativul „Cioroianu spaima ciorilor” (a nu se sesiza Consiliul de Combatere a Discriminarii, fiindca e citat).

Suculentul subiect nu putea ramâne în afara meciului etern dintre palate, asa ca presedintele Basescu a comentat ca seful (ne)diplomatiei trebuia sa demisioneze în doua minute – nu 5? – în vreme ce premierul Tariceanu i-a gasit circumstante atenuante gafeurului, invocând faptul ca nu e primul demnitar cu exprimare rasista. Iar la o adica, uitându-ne la cum îi ponegresc pe români fratelli italieni, am putea spune ca avem de-a face cu un trend european, în care un fashionist ca Adrian Cioroianu nu putea sa nu se încadreze. Dincolo însa de ideea originala de a transforma biblica „Iesire din Egipt” în „Intrarea în Egipt” cu batalioane disciplinare, e clar ca trebuie cautata rapid o solutie la problema pe cale sa ne transforme în oile tuciurii ale Uniunii Europene. Iar asta nu cu latinitatea comuna si cu columna lui Traian   se rezolva – de altfel, Traian contemporanul constata ca monumentul abia se mai zareste printre fuste crete si puradei –, ci cu sanctiuni juridice. Capitol la care propunerea de a li se suspenda pe trei ani dreptul de calatorie al celor care încalca legea suna dezamagitor. Pai îsi imagineaza cineva ca grosul infractorilor a plecat în Occident pe cai legale si ca va avea nevoie de încuviintarea justitiei ca s-o stearga din nou peste granita? Haida, deh! Nenorocitul ala de la care i s-a tras României oprobriul international aproape ca s-a teleportat din puscarie direct lânga Capitoliu. Or, n-or sa stea de-acum tovarasii lui la coada la pasapoarte si vize de merit.

Poate ca mai buna ar fi fost o masura radicala, nu chiar ca în refrenul cioroian „Treceti batalioane rromanes Carpatii”, ci sub forma retragerii cetateniei. Daca indivizilor alora putin le pasa de rusinea pe care o aduc tarii, de ce i-ar pasa României de ei? Sigur c-ar exista tot soiul de impedimente, de la opozitia „Ieuropii” fata de modalitatea de a ne descotorosi de ai mai rai dintre migratori si pâna la dificultatea modificarii legislatiei interne. Dar daca tot ne-anunta presedintele Basescu un lant de referendumuri pentru 2008, n-ar strica sa consulte populatia si-n legatura cu posibile sanctiuni administrative aplicate indivizilor certati cu legea, munca si civilizatia, care târasc numele tarii în noroi.

Deocamdata însa, suntem chemati pe 25 noiembrie la doua rânduri de urne, ca sa ne alegem euro-parlamentarii si sa ne pronuntam asupra variantei de vot uninominal majoritar, cu doua tururi de scrutin, propusa de seful statului. Ideea suprapunerii actiunilor – menita teoretic sa mobilizeze electoratul – a fost înghitita cu noduri de Guvernul care cobeste în taina referendumului prezidential, sperând sa ramâna în vigoare versiunea de uninominal combinat cu liste pentru care si-a asumat el raspunderea. Liberalii si-au adus si-un avocat strain, pe seful grupului ALDE din Parlamentul European, Graham Watson, care si-a exprimat speranta ca românii vor merge sa voteze pentru PE, iar presedintele Basescu se va duce la propria actiune. Dar cum nimeni nu-i profet în tara lui (iar altii n-o nimeresc nici în deplasare), s-ar putea ca dl Watson sa fie contrazis de realitatea din teren. Tot vorbea domnia sa prin primavara ca Traian Basescu a fracturat România în doua, alba si neagra, ca si Berlusconi în Italia. Ramâne sa vedem care dintre urmasii Romei se vor prezenta la urne: din partea alba, din zona neagra sau specialistii în alba-neagra?