Poetul blestemat
articol aparut in Cultura, nr. 181 din 2008-07-10» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: ANDREI TERIAN
Cine-a zis - ori macar a gândit - ca în provincie nu exista spirit critic n-are decât sa arunce o privire peste rubrica Roxanei Ioanid („Cartonasul rosu“) din revista „ProSaeculum“. De pilda, articolul din nr. 4 (iunie 2008) începe cu câteva consideratii teoretice care tematizeaza într-o maniera originala probleme insolubile ale nasterii, ale vietii si ale mortii: „M-a enervat întotdeauna zicala „românul s-a nascut poet“! Probabil ca pe acest proverb s-a bazat domnul Vasile Buruiana, atunci când s-a hotarât sa publice volumul de poezele intitulat „Gânduri de dragoste“, Ed. Rafet, Râmnicu-Sarat, 2007. Cu banii dati pe publicarea cartii, mai bine îsi punea dantura sau îsi cumpara un loc de veci!“ Urmeaza desfasurarea analitica de sistemului, realizata prin juxtapunerea a 13 citate. Cel de-al 14-lea („Mama, tata, dragi parinti/ Ceati ssic!t simtit când m-ati facut?!/ Ati fost oameni, n-ati fost sfinti/ Nici sfârsit nici început…“) este însotit de un scurt comentariu critic care sintetizeaza în chip inimitabil drama singulara a existentei poetului: „Bietii oameni, ce sa simta?! Ca vor avea un fiu fara talent literar, fara simtul masurii si al ridicoluluis,t dar si fara simtul realitatii si salt lumii în care traieste. Pentru toate acestea si pentru multe alte versuri schioape, domnul Vasile Buruiana primeste CARTONASUL ROSU. Acelasi cartonas îl primeste si Ed. Rafet din Râmnicu-Sarat…“
Probabil fara sa-si dea seama, Roxana Ioanid da un nou înteles titulaturii de „poet blestemat“.