A aparut Revista Româna de Psihanaliza
articol aparut in Cultura, nr. 180 din 2008-07-03» cultura cultura psi »
Autor: VICTOR POPESCU
Comunitatea psihanalistilor din România a pornit în acest an doua proiecte majore. În toamna, va organiza Colocviul International de Psihanaliza cu tema „A gândi ura si violenta“. Asezat sub Înaltul Patronaj al Presedintelui României, evenimentul e prefatat de un alt proiect temerar de natura editoriala. Primul numar din „Revista Româna de Psihanaliza“ a iesit de curând de sub tipar sub conditii grafice excelente, dar si cu o structura specifica publicatiilor academice internationale. În editorial, psihanalistul Vasile Dem. Zamfirescu aminteste tentativele anterioare de editare a unei astfel de reviste de nisa. În perioada interbelica au fost doua încercari, ambele sfârsind odata cu numarul de debut. Apoi, între 1994 si 2000, comunitatea psihanalitica a editat revista „Psihanaliza“, dar aceasta avea o finalitate oarecum diferita, legata de popularizarea disciplinei.
În schimb, proaspata „Revista Româna de Psihanaliza“ doreste „sa stimuleze publicarea rezultatelor stiintifice ale psihanalistilor români si sa ajute la mai buna conectare la miscarea psihanalitica internationala“, precizeaza Vasile Dem. Zamfirescu. O initiativa binevenita, de vreme ce la noi mai exista si alte reviste dedicate unor domenii specifice, cum sunt psihologia cognitiva ori psihologia muncii. „Revista Româna de Psihanaliza“ cuprinde numai articolele în limbi straine (mai ales în franceza) si este împartita în câte o sectiune teoretica, aplicata, clinica, plus recenziile unor titluri autohtone. Peste jumatate dintre autori sunt profesori straini care predau la institutii prestigioase din Franta si Italia.
Sectiunea de psihanaliza clinica e deschisa de studiul lui Didier Lauru, psihiatru parizian specializat în problemele adolescentilor. Autorul vorbeste despre binecunoscuta dragoste pasionala si precizeaza ca, în ciuda relaxarii tabuurilor sexuale, adolescentul de azi nu poate sari peste etapele esentiale ale dezvoltarii subiectivitatii sale. Una dintre aceasta este tocmai iubirea idealizanta, cea în care inaccesibilitatea celuilalt devine o sansa pentru subiectivare. Cadrele procesului terapeutic sunt puse în discutie de Vera Sandor care se refera la relatia dintre experienta terapeutului si concluziile teoretice trase de aici, precum si de Brândusa Orasanu, care vorbeste despre modul în care simpatiile politice ale terapeutului (în speta ale celui est-european) pot disturba interventia terapeutica.
Secventa teoretica din „Revista Româna de Psihanaliza“ include un studiu provocator semnat de Jacques André, profesor de psihopatologie la Universitatea Paris VII, tradus în româna cu volumul „Psihanaliza si sexualitatea feminina“. André încearca sa elibereze conceptul freudian de „regresie“ de determinarile temporale precise afirmând ca „regresia nu stie ce este timpul“ si ca „ea ne duce în niste locuri fixe, pe care nu le-am parasit niciodata, semnalând prezenta formelor celor mai primitive“. Mai departe, italianul Antonio Ferro scrie despre interpretarea visurilor, iar problema dependentei si a parazitarii psihice este disecata de Cléopâtre Athanassiou, specialista în terapia copiilor aflati la vârste mici. Necesitatea separarii de autoritatea parentala (la propriu sau în sensul autoritatii maestrului) este discutata de Nadia Bujor, terapeut stabilit în Franta si initiator al prezentei reviste. Pretextul specialistei îl reprezinta ruptura doctrinara dintre Freud si Ferenczi. În fine, din sectiunea teoretica mai amintim studiul lui François Marty, dedicat adolescentilor dependenti de alcool. „Ipoteza noastra este ca aceasta adictie e dezvoltata doar pentru a evita confruntarea cu depresia“, spune autorul, profesor la Universitatea Paris V.
Sectiunea de psihanaliza aplicata este acoperita de un singur studiu semnat de Valentin Protopopescu si dedicat refugiului în filosofie practicat de Cioran. „Revista Româna de Psihanaliza“ se încheie cu recenziile unor volume publicate în ultimii ani de psihanalistii autohtoni, precum Eugen Papadima, Vera Sandor sau Matei Georgescu.