Criticii si editura
articol aparut in Cultura, nr. 175 din 2008-05-29» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: DANIEL CRISTEA-ENACHE
Într-un articol publicat recent în „România libera“ (nr. din 21 mai), la rubrica sa „Crochiu“, Alexandru Matei „analizeaza“ nominalizarile de la Premiile Uniunii Scriitorilor, editia 2008. Am pus analiza între ghilimele nu pentru ca Alexandru Matei n-ar fi uneori un spirit analitic – si o atare operatiune critica nu i-ar sta la îndemâna. Din pacate, însa, autorul textului „Scriitorii si editura“, constrâns probabil de numarul de semne, trece abrupt la concluzii. Iata-le: „dintre cei patru membri ai juriului (exclusiv presedintele), unul a publicat recent trei volume la aceasta editura (Polirom): Dan C. Mihailescu. Data fiind activitatea prodigioasa a Poliromului, ar fi fost, desigur, absurd sa pretinzi ca membrii juriului sa fi publicat la alte edituri decât la cele care au autori nominalizati. Dar Daniel Cristea-Enache este chiar angajat al Poliromului. Indiferent de valoarea sa – indubitabila în ceea ce priveste calitatea de critic al literaturii române -, s-ar fi cuvenit ca el sa nu faca parte din juriul Uniunii Scriitorilor. Nimic mai mult. E vorba de a fi si jucator, si arbitru, stiti cum vine.“.
Eu, unul, stiu cum vine. Se vede ca stie si Alexandru Matei, de vreme ce, mai sus, scrie negru pe alb: „nu pot reprosa prezenta celor 15 (de la Polirom si Cartea Româneasca, n.m.) printre nominalizati, exista printre ei autori exceptionali“. În pofida acestei evidente, pe care, caraghios, o marcheaza în propria poarta logica, Alex. Matei lanseaza o urâta si cvadrupla acuzatie. Una e la adresa celor doua edituri nominalizate. A doua îi vizeaza pe componentii juriului, care s-ar preta la jocuri de culise. A treia e la adresa lui Dan C. Mihailescu care, vezi Doamne, având trei carti publicate la Polirom, ar favoriza Polirom-ul. Iar a patra e la adresa mea: fiind jucator (angajat al Polirom) si arbitru (membru al juriului) în acelasi timp, eu as favoriza de asemenea Polirom-ul.
Cititorul neavizat al „României libere“ va lua poate de bune prezumtiile lui Alexandru Matei. Fiindca el nu da o serie de fapte si elemente concrete care îi fac de râs teoria conspirationista. Unu. Cei care gireaza politica editoriala a Cartii Românesti (unde o sa-i apara volumul de debut autorului nostru de crochiuri) sunt Nicolae Manolescu, Mircea Mihaies si Silviu Lupescu. Doi. Când am fost ales în Juriul Uniunii Scriitorilor, lucram la o editura, Corint, pe care Alex. Matei o cunoaste de asemenea bine. Iar înainte de asta, am lucrat la Editura Fundatiei Culturale Române. Desi eram editor, consiliul Uniunii Scriitorilor m-a ales prin vot secret sa fac parte din acest juriu, având încredere în obiectivitatea mea critica. Trei. Premiile acordate pâna acum de actuala echipa, aleasa pe un „mandat“ de patru ani, au fost foarte bine primite de mediile noastre culturale. Spre deosebire de scandalurile publice de la editiile anterioare. Patru. Din toate textele mele se poate vedea ca judec cartile indiferent de editurile la care apar. Altfel spus, desi sunt consilier editorial la Polirom, am scris în mai multe rânduri negativ si despre carti Polirom, si despre volume de la Cartea Româneasca. Si nu în publicatii obscure, ci în reviste importante si într-un cotidian central. Ar fi trist, daca n-ar fi comic: exact în ziua în care Alexandru Matei si-a publicat jenantul crochiu din „România libera“, eu am publicat, în „Evenimentul zilei“, o recenzie negativa pe marginea unui volum aparut la Cartea Româneasca…
Ce rezulta de aici? Ca Alexandru Matei este fie naiv, complet inocent cultural, ceea ce n-ar fi prea magulitor; fie un producator deliberat de petarde publicistice, pentru a-si agata numele, „principialitatea“, de numele altor critici. Nu e suficient, draga Alex, sa scrii ca valoarea mea e „indubitabila în ceea ce priveste calitatea de critic al literaturii române“, pentru a-ti sprijini textul calomnios. Iar mai urâta si mai lasa decât o afirmatie calomnioasa îmi pare sugestia ta calomnioasa ca subsemnatul s-ar preta vreodata la jocuri murdare pentru a favoriza o anumita editura. Evident, nu-i asa?, cea la care lucreaza în prezent. Asa cum trageam ieri sforile pentru Corint, le trag azi pentru Polirom.
Când premiile Uniunii Scriitorilor pe 2008 vor fi decernate, vei remarca poate si tu, Alexandru Matei, ceea ce deja a vazut toata lumea. Îti va fi poate rusine pentru crochiul tau. Dar va fi tardiv.