CNSAS - institutia scandal (10)
articol aparut in Cultura, nr. 174 din 2008-05-22» cultura cultura politica »
Autor: ILARION TIU
Pe 31 ianuarie 2008, dupa sapte ani de scandaluri, „demanscari“ televizate si încalcari flagrante ale legii, judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca activitatea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii încalca prevederile legii fundamentale. Asa a „izbucnit“ ultima „criza a CNSAS“, nefinalizata înca, deoarece Parlamentul nu a emis o noua lege de functionare a institutiei.
Hotarârea Curtii Constitutionale nu a venit asa, din senin, ci ca rezolutie la procesul lui Dan Voiculescu, fost senator si fost presedinte al Partidului Conservator, cu CNSAS. În iunie 2007, Dan Voiculescu fusese împiedicat de Colegiul CNSAS sa preia postul de vice-prim-ministru, printr-o decizie de „politie politica“ emisa de acest „for al moralitatii“. Hotarârea a fost contestata în instanta, însa Curtea de Apel Bucuresti a suspendat procesul la sfârsitul lunii iunie 2007, trimitând „speta“ la Curtea Constiutionala. În consecinta, decizia CC din ianuarie 2008 a fost emisa ca rezultat al contestatiei din procesul Voiculescu-CNSAS. Însa „presa de atitudine“ n-a catadicsit sa se documenteze privind cauzele si continutul deciziei Curtii Constitutionale, „sarind la gâtul“ lui Dan Voiculescu, „alintat“ în mod peiorativ „Felix“ (dupa numele conspirativ din dosarul de la CNSAS). Ziarele „de dreapta“ au anuntat pe prima pagina ca „Voiculescu a desfiintat CNSAS“, iar „reminescentele comunismului“ au învins „reforma morala“. Cei câtiva „comentatori portocalii“ care activeaza în media româneasca s-au perindat de la o televiziune la alta, „agitând“ un discurs fad privind „victoria reactiunii“. Bineînteles ca judecatorii Curtii Constitutionale nu decisesera desfiintarea CNSAS, sustinând doar ca anumite prevederi ale legii erau neconstitutionale. Principala observatie se lega de faptul ca membrii Colegiului CNSAS gestionau o justitie paralela, fiind practic o putere în stat. „În afara judecatorului, nimeni nu poate înfaptui justitia în România, în cadrul unui proces corect si echitabil, asigurat de catre o instanta independenta si impartiala“, stipula rezolutia finala a CC. Însa timp de sapte ani, CNSAS-ul emisese mai multe decizii de „colaborare“, în urma „dezbaterilor interne“ din Colegiu. Trebuie amintit ca cei 11 componenti ai conducerii institutiei sunt numiti politic, iar deciziile s-au luat de cele mai multe ori în urma a doua sau trei sedinte, în care voturile pro sau contra au fluctuat în functie de „indicatiile“ venite „pe linie de partid“. „Societatea civila“ nu a aruncat cu noroi numai în Dan Voiculescu, taxându-i si pe guvernanti ca „tolerasera“ o asemenea decizie (adica ar fi trebuit sa se documenteze de la „servicii“ referitor la „starea de spirit“ din Curtea Constitutionala, iar apoi sa le fi dictat judecatorilor „decizia corecta“ curata democratie, nu!). Principala „tinta“ a fost Traian Basescu, considerat de multi „sforarul“ Curtii Constitutionale, dupa ce aceasta institutie emisese mai multe decizii în favoarea sa. Sa fi dorit Basescu „închiderea“ CNSAS? Cert este ca nu a facut prea multe declaratii pe aceasta tema, sustinând ca deciziile legislative intra în atributiile guvernului. Premierul Tariceanu s-a implicat în „solutionarea crizei CNSAS“ înainte sa-i ceara presedintele acest lucru, delegându-i pe consilierii sai Marius Oprea si Stejarel Olaru sa „lucreze“ la o ordonanta de urgenta care sa permita functionarea institutiei pâna se va emite o noua lege „constitutionala“.Însa Marius Oprea a interpretat cum îi convenea lui aceasta „delegare de la Tariceanu“, sustinând ca CNSAS-ul nu îsi mai putea continua activitatea, iar toate arhivele trebuie „salvate“ prin transferarea lor catre Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, unde este presedinte. Oprea a facut declaratia de capul lui, initiativa „stirbind“ imaginea democratica a premierului Tariceanu. Acesta a fost acuzat pe „presa portocalie“ si de „societatea civila“ ca urmarea „arestarea“ arhivelor Securtatii, pentru a folosi dosarele de aici în campania electorala din anul 2008. Calin Popescu-Tariceanu a taxat imediat „gafa“ consilierului sau, declarând într-o conferinta de presa ca cine sustine ca CNSAS-ul ar trebui sa fie „atasat“ guvernului „nu stie ce vorbeste“. Însa doar l-a „mustrat verbal“ pe Marius Oprea, lasându-l sa se ocupe în continuare de elaborarea ordonantei de urgenta.Paralel cu activitatea legislativa a guvernului de „salvare“ a CNSAS, „societatea civila“ a organizat un protest în Piata Universitatii, pe 3 februarie. Culisele acestui „gest civic“ sunt destul de interesante, deoarece în sedinta „de organizare“ din ziua anterioara au iesit multe scântei. Majoritatea ONG-urilor, în frunte cu GDS, s-au „codit“ sa initieze o manifestatie, nestiind probabil care era pozitia oficiala a lui Traian Basescu. Doar vehemanta lui Mircea Toma si a tinerilor din „Militia Spirituala“ a „implusionat“ o decizie favorabila protestului, dar nimeni nu a aratat „tragere de inima“ pe 3 februarie. În primul rând, manifestatia a avut o puternica conotatie politica, însa absolut aiurea, deoarece tinta mesajelor de pe banere era Ion Iliescu: „Iliescu guilty for the death of 1200 people of the romanian revolution“ („Iliescu vinovat pentru moartea a 1200 de oameni în revolutia româna“). Nici „solutiile pe termen scurt“ prezentate de organizatorii mitingului nu prea aveau legatura cu realitatea, Sorin Iliesiu (GDS) sustinând ca era necesara „revocarea imediata a Avocatului Poporului, care prin argumentele de sustinere a neconstitutionalitatii Legii 187/1999 nu a reprezentat interesele poporului, interzicand cetatenilor dreptul de a avea acces la propriul dosar“. De parca Ion Iliescu si Avocatul Poporului erau responsabili de degringolada în care functiona CNSAS-ul de sapte ani!Oricum, nici în timpul actualei „crize“, membrii Colegiului CNSAS nu au aratat ca doresc normalitatea în aceasta institutie, prin stoparea încalcarilor legii. Astfel ca, pe 6 februarie, la numai o saptamâna de la decizia Curtii Constitutionale, Mircea Dinescu a fost cooptat în „board“-ul editorial al ziarului „Cotidianul“, sfidând atât neconstitutionala „lege Ticu“, cât si statutul functionarului public. În prezent, o „comisie de experti“ lucreaza la elaborarea unei noi legi care sa permita functionarea CNSAS. Pâna la adoptarea acesteia în Parlament, institutia functioneaza dupa ordonanta guvernului nr. 24/2008, care a fost acceptata tacit de Camera Deputatilor pe 5 mai. Respectiva ordonanta pastreaza în mare prevederile „legii Ticu“, personalul Directiei Investigatii de la CNSAS lucrând de zor zilele acestea la verificarea candidatilor pentru alegerile locale.