Molipseli

articol aparut in Cultura, nr. 170 din 2008-04-24
» cultura sensuri si nonsensuri »
Autor: TEODORA DUMITRU

Dan C. Mihailescu, din nou, cu dragoste filiala, despre Humanitas. De data aceasta, despre Humanitas încorporat în Sorin Lavric. În numarul din martie al revistei „Idei în dialog“, criticul este vexat-bine de opiniile unor recenzenti care au descoperit în „Noica si miscarea legionara“ mai degraba nu un Noica, ci un Sorin Lavric cu febleti legionare. Vexarea mihailesciana ia contur dupa cum urmeaza: si X si Y „pentru care cartea lui Lavric este o apologie a legionarismului (si, la limita, abia mascat, a antisemitismului!), confunda cu vinovata frenezie bolile pacientului cu persoana doctorului. Ce sa întelegem? Ca, daca examinezi cum se cuvine în etica medicala un ciumat, un paranoic, un sifilitic sau un tuberculos, urmeaza ca te-ai molipsit, te-ai identificat cu maladiile în cauza?!?“ Pai întelegem ca nu e cu totul improbabil sa se întâmple asta, molipsirea. Adica un medic care examineaza un ciumat sa ia ciuma. Sau tuberculoza. Sau paranoia. Sau râie. Sau sifilis. Conteaza cât de apropiat si de intens îl examineaza. Respectivul medic, în aceste conditii, decade din conditia de medic în aceea de pacient. Apoi, termenii în care l-a tradus Dan. C. Mihailescu pe Sorin Lavric îi fac un deserviciu acestuia din urma. Etica medicala nu este totuna cu etica istoricului. Ca sa fie prob, istoricul trebuie sa fie mai rece decât chirurgul. Înscenându-i demersul în termeni de etica medicala, Dan C. Mihailescu recunoaste singur ca Lavric a stat prea aproape de pacient.

---